Invocatie la echinoctiul de primavara


Echinoctiul de primavara 2017 - 20 martie, ora 12.29 




                                   INVOCATIE 

Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, Moș al neamului solar!

Deschide, Doamne, porțile Universului Tău și ascultă rugăciunea sufletului meu. 
Prin voința și credința urmașului Tău, Te invoc pentru a-mi fi călăuză în acest spațiu ca să găsesc drumul către Tine, Doamne. Măria Sa Primăvara mi-a adus în dar de la Tine toate florile naturii. Fii, Doamne, oaspetele meu pe Pămînt ca să ne bucurăm împreună de ziua echinocțiului de astăzi.
 Căci a Ta este Puterea și Împăratia de acum și-n vecii vecilor pentru eternitate. 

Clopotarul dacilor 331




Străbunii spuneau că omul este fiul decăzut al lui Dumnezeu, care își mai amintește uneori de Rai și de locul primordial de unde a venit pe Pămînt. Ființa umană este capabilă să studieze și să cunoască tot ceea ce se poate cunoaște. Dar, dacă nu este în stare să se cunoască pe sine însăși, este egală cu zero. Celui care este în stare să se cunoască pe sine însuși i se activează capacitatea și darul de a cunoaște întreaga Creație. Părerea mea este că numai ceea ce trăiește în interiorul fiecărui om îl poate ridica și scăpa din capcanele necunoașterii. Dacă sufletul este nemuritor înseamnă că ceea ce se naște este doar corpul nostru, în care se întrupează nemurirea. Indiferent prin cîte îndoieli, căderi și ridicări ar trece ființa umană, la sfîrșitul vieții, tot Creatorul spune ultimul cuvînt. Astăzi, întrebarea mea către pritenii din Civilizația Vodă, este: 
De ce noi, ca ființe umane, credem și sperăm că sîntem asemenea Creatorului, dar faptele noastre seamănă mai degrabă cu ale Satanei decît cu cele Dumnezeiești? 
Înaintașii voștri cunoșteau bine Legile Universului și, după un an galactic petrecut la suprafața Terrei, treceau în subteran, spre centrul Pămîntului. Dimensiunile despre care vorbiți atît de mult există aici, pe Terra, nu în altă parte. Ridicarea, în afara timpului, se face numai din interiorul Pămîntului, orice reținere în afara anului galactic este o stagnare pentru omenire. În loc să studieze interiorul Pămîntului, oamenii au ieșit în Cosmos și au răscolit un roi de civilizații nomade. Aceste civilizații nu au propriile planete, trăiesc în nave spațiale și se folosesc de ființele umane mai putin avansate din punct de vedere spiritual. Toate revoluțiile și războaiele de pe Pămînt reprezintă opera lor fiindcă se hrănesc cu emoții și energii negative. Omenirea trebuie să înțeleagă că, în afara Planului Divin, în Cosmos nu se poate  întîmpla nimic. Energia voastră este consumată de către paraziții Cosmosului, iar evoluția spirituală a juns într-un punct mort. Cu cît avansați mai mult în Cosmos cu atît mai mult vă expuneți unui mare pericol. Sfatul nostru este: timpul desăvîrșirii, pe Pămînt, s-a terminat. Căutați căile bătătorite în subteran de către înaintașii voștri și numai atunci acești țînțari cosmici vă vor lăsa în pace. 
Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 330

         Un pescar s-a angajat să treacă cu barca peste un rîu, zilnic, un profesor care își desfășura activitatea la școala din satul vecin. De fiecare dată, profesorul îl întreba dacă știe să scrie, îl iscodea despre cărțile pe care le-a citit sau…nu le-a citit și, cu un aer de superioritate, îl numea prost și îi spunea că  a trăit în zadar. Într-o bună zi, după ce profesorul cu maldărul său de cărți au urcat în barcă, a început o furtună aprigă. Liniștit, pescarul sare în apă și, în timp ce înota spre mal, îl întreabă pe dascăl dacă știe să înoate; după ce află că nu are habar, i se adresează din nou: uite, acum e rîndul dumitale să înțelegi că ai trăit în zadar. La fel și noi, oamenii, ne trăim viața fără să înțelegem cine ne conduce din umbră…altfel spus, învățăm toată viața și tot  proști murim. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
De cine sîntem conduși cu adevărat în acest spațiu?
Încă de la începutul Creației, Pămîntul a fost condus de către femei. Matriarhatul a prevalat în acest spațiu și tot ceea ce se întîmplă pe Terra este urmare a deciziei femeii. Bărbaților li s-a dat o jucărie care se numește politică și li s-a creat impresia că toată puterea este în mîinile lor. Nu există putere pe Pămînt care să nu fie controlată de către femei. Dacă puterea ar fi transferată oficial femeii, ea și-ar asuma responsabilitatea și omenirea ar avea o altă soartă.
Vreți să spuneți că, dacă sîntem conduși din umbră, deciziile sînt luate în așa fel încît noi, bărbații, să arătăm prost?
Voi nu sînteți luați în serios de către femeile care conduc lumea, așa că aveți de meditat înaintea zilei de 8 martie. Cînd bărbații vor înțelege că motorul acestei lumi este femeia, se vor întoarce la misiunea lor primordială – aceea de a crește și a dădăci copiii. Priviți puțin spre trecut, spre istoria omenirii și vă veți convinge că orice schimbare a fost făcută cu ajutorul femeii. Nu uitați nici de Tigrițele Albe, care au activat cîndva în China, într-o perioadă în care bărbații erau doar o sursă de energie de care ele se foloseau. Dacă nu se va transfera oficial puterea femeilor, bărbații  vor dispărea, cu timpul. Bărbații vor fi ocrotiți numai atunci cînd, pe Pămînt, puterea se va afla oficial în mîinile femeilor.
Sfatul nostru este: luați în serios această informație și găsiți o modalitate de-a proclama femeia Capul Pămîntului, pentru ca bărbații să aibă acces la Puterea Cerului.
Alexandru Ștefan