Clopotarul dacilor - 71



 
Reforma spirituală este legată de misiunea Pămîntului

         Deși paradoxal, este totuși adevărat că ceea ce învățăm și cunoaștem în acest spațiu nu ne aparține nouă, ci celor din jurul nostru. De aceea, cînd omul pornește pe drumul desăvîrșirii, capcana cea mai periculoasă este comparația. Orice minune este considerată lipsită de valoare dacă nu i se găsește un termen de comparație. Prin comparație ne trăim întreaga viață pe Pămînt și, din această cauză, nu avem nici curajul, nici pregătirea de a păși într-o dimensiune irațională. Dacă îți trăiești viața întrecîndu-te cu vecinul înseamnă că ești un om gol pe dinăuntru. Societatea actuală funcționeză pe baza unor legi pe care majoritatea încearcă să le încalce. Dacă nu schimbăm traiectoria către Cer vom fi invadați de niște indivizi nedesăvîrșiți care, treptat, îi vor complexa pe oamenii treji, lăsînd în urma lor numai ruine și determinîndu-i pe cei care au rămas să le semene. Trăind alături de un asemenea individ, orice ființă sensibilă își va nega calitățile, din cauza complexării și geloziei acestuia. Este nevoie de voință și multă înțelepciune pentru a ieși nevătămat din acest spațiu limitat.
          Ca să reușești, trebuie să rămîi întotdeauna tu însuți, descoperind în fiecare zi adevărul din tine, fără a rîvni către o imagine artificială. Ființa umană are nevoie de o cantitate enormă de energie pentru a se ridica în altă dimensiune. Stocarea energiei este posibilă prin desăvîrșire și fapte concrete.
          În această dezordine pămîntească, Dumnezeu a răsădit ființa omenească ca să restabilească ordinea cerească. Omul, cu ajutorul Duhului, are misiunea de a ilumina acest spațiu. Pămîntul este un organism viu, care are propria sa misiune, de care – în mare măsură – depindem și noi. O poziție favorabilă a Pămîntului în ierarhia sistemului planetar îi va deschide ființei umane mari posibilități de a atinge cele mai înalte dimensiuni ale Universului.  
La împlinirea vremii, toate cele patru rase umane vor fi separate de către Cer. Fiecare rasă va intra în dimensiunea primordială ca să-și susțină examenul final. Pe tărîmul Daciei vor fi mai multe canale de trecere. Sufletele care au stat neclintite în credința autentică și și-au regăsit prin intuiție butucul neamului vor forma împreună un cîmp electromagnetic care este, de fapt, sursa ce dă startul înălțării. Cu trei luni înainte de aliniere, spațiul unde va avea loc pregătirea nemuritorilor trebuie să fie conturat energetic, pentru a conștientiza, în liniște și armonie, dimensiunile spre care tindeți. Credința în Zalmoxe o să vă ajute să construiți o dimensiune energetică unde, treptat, vă veți recupera memoria pierdută. Această treaptă energetică nu poate fi depistată de către omul muritor.
Oamenii care sînt predestinați să rămînă în continuare pe Pămînt vor trăi și vor îmbătrîni după cum va fi orînduirea anului galactic pentru următorii 26.000 de ani. Nemuritorii care trec în altă dimensiune, începînd cu anul 2012, stau în același loc pînă cînd își activează toate calitățile Divine. După propria voință pot veni în ajutorul pămîntenilor ca să-i îndrume să trăiască după cerințele Cerului. Oamenii care rămîn pe Pămînt trebuie să se reformeze pînă în anul 2032. Mai tîrziu, nu vor mai avea nici o șansă, întrucît Pămîntul își va schimba în totalitate structura.  
Din cele patru rase se vor ridica în altă dimensiune numai cei evoluați, adică sămînța care reprezintă rasa. Cei ce au fericirea să se ridice vor fi ghidați de către duh spre tărîmul conturat energetic. Informațiile legate de alte dimensiuni pot fi înțelese și descifrate numai în preajma canalului de trecere. Ființa umană va fi ajutată prin ritualurile lăsate de către strămoși să se ridice pe prima prispă dintre Pămînt și Cer, ca să fie cercetată de o instanță cerească. În prima fază, se va activa aura omului, iar ridicarea se va face după culorile aurei, în afara timpului. Acei care pregătesc ridicarea oamenilor la Cer vor fi susținuți și de aura celui trimis. Prin activarea ADN-ului, acești nemuritori vor avea permisiunea să cerceteze treptele cerești, precum și pe cele pămîntești ca să decidă în ce dimensiune doresc să evolueze mai departe.
Alexandru Ștefan    

1 decembrie 2011




                            


                                Felicitare pentru cei cu inimă de dac

A existat, cîndva, un popor de oameni înțelepți, curajoși, blajini și buni la suflet. Se numeau daci, iar țara lor era Dacia. Toate popoarele lumii au încercat să fie asemenea lor, dar nu au reușit. De aceea, au interzis rostirea cuvintelor dac și Dacia și au cotropit țara. Dar, dacii nu au pierit niciodată, ci au rămas înțelepți, curajoși, blajini și buni la suflet. Ei sînt cunoscuți astăzi sub numele de români.

Chiar dacă sîntem numiți români, noi știm că sîntem daci.
Chiar dacă i se spune România, noi știm că ea se numește Dacia.
Așadar, astăzi, de 1 decembrie, la mulți ani tuturor celor care au în piept o inimă de dac.
La mulți ani, dacii mei!
La mulți ani, Dacia mea!

Mirabela Radu

Clopotarul dacilor - 70

                                           



                                                     Școala-Pămînt

Pînă cînd se perfecționează, sufletul are nevoie de timp și de haina din carne. Nimeni nu poate trece în altă dimensiune neîmplinit sufletește. Viața de pe Pămînt este singurul loc în care sufletul simte starea existenței materiei statice, avînd misiunea să traverseze - într-un an galactic - toate nivelurile de ordonare ale Universului, pentru a acumula energia necesară ridicării la Cer.
Pămîntul este singurul loc unde ne pregătim spiritual. Dacă nu conștientizăm că singura cale de ieșire din creșa Terrei este desăvîrșirea, vom sta ca niște tăntălăi în clasa întîi, preț de mii de ani la rînd. În acest spațiu limitat, oamenii gîndesc că moartea este rivalul vieții și, pînă la capăt, i s-a oferit un loc de cinste sub sintagma că “așa-i viața trecătoare, unul naște, altul moare”.
Dacă, în acest spațiu limitat, moartea ar fi considerată ca un bob de grîu -  care moare și răsăre – ar fi un prim pas către renaștere; treptat, omul s-ar desprinde de materie și ar evolua cu mai multă rîvnă. Dacă oamenii ar cunoaște adevărata cale de renaștere din acest spațiu, nu ar mai împărți în stînga și-n dreapta toate bogățiile lor materiale înainte de-a se dezlega de ele. Acești oameni, după ce mor, văd că nu și-au terminat pe deplin misiunea de pe Pămînt și că au murit fiind amăgiți că vor avea o altă viață fără de griji în altă parte, reîncarnîndu-se. Tot ceea ce-și amintesc ei este faptul că li s-a luat averea pe nedrept și că acum trebuie să pornească totul de la zero. Devin extrem de zgîrciți și se închină banului.  
Această dimensiune, despre care vorbește toată lumea, este un nivel necunoscut cugetului nostru. Noi vom păși, de fapt, într-o dimensiune pe care încă nu o cunoaște sufletul nostru, dar tinde către ea. Cine a trăit deja prima dragoste înțelege că tot așa va fi și această trecere. Important este să nu ne ia valul. Dacă ești conștient, dacă știi pentru ce ai rîvnit spiritual, vei căuta ceea ce este mai mult în tine. Dacă vii cu toate infecțiile de pe Pămînt și încerci să le implantezi în altă dimensiune, vei fi trimis acolo de unde ai venit.
Alexandru Ștefan

Clopotarul dacilor - 69





Comunicarea prin telepatie

          Dacă stăm și analizăm cu atenție tot ceea ce are viață în acest spațiu, observăm că toate vietățile dețin un limbaj aparte de comunicare. Formele de comunicare de care s-a folosit ființa umană sînt păstrate în banca de date a Pămîntului. Înaintea graiului omenesc, ființa umană a comunicat prin telepatie și acest minunat fenomen a fost preluat de la om de către plante. Dacă omul vrea să comunice telepatic o poate face foarte ușor, dar trebuie ca, în primul rînd, să excludă din gîndirea sa informația că ar putea fi vorba despre o coincidență. Altfel, în creierul receptor va ajunge, în primul rînd, informația emisă cu îndoială. Transferul informativ la o altă persoană se face prin gînd bine formulat. Odată cu formularea gîndului prin cuvinte neexprimate, așezați mesajul în cîmpul electromagnetic din vîrful degetelor și îl trimiteți către persoana cu care vreți să comunicați.  
          Străbunii noștri spuneau că, dacă o mînă de oameni se trezește, toți nemuritorii din acest spațiu intră în cîmpul informativ al celor treji. Are loc o deblocare și elaborare a informației eterne prin cîmpul electromagnetic al strămoșilor. Ei au rolul unui satelit prin care transferă toată experiența lor, neamului. Așa cum fiecare companie telefonică deține sateliții săi, fiecare popor are sursele sale de comunicare separată. Nașterea și revenirea sufletului într-un anumit loc nu este altceva decît o intrare ușoară pe frecvența cîmpului informativ pe care l-ați deținut în viețile anterioare. Prin acest transfer energetic îi puteți ajuta pe cei apropiați care suferă de boli incurabile. Emiterea energiei tămăduitoare se face prin cîmpul magnetic al sistemului endocrin. Dacă simțiți că cineva vă influențează negativ prin cîmpul său electromagnetic, eliminați-l din memoria voastră și nu vă mai gîndiți la el.
          Pierderea frecvenței dintre oameni și strămoși a blocat procesul tehnic de comunicare al cîmpului magnetic dintre organismele vii ale Pămîntului. Pentru a intra pe frecvența strămoșilor, încercați – trei zile consecutiv – să eliminați din memoria voastră tot ceea ce înseamnă gînd – acesta era, de fapt, adevăratul post al dacilor. Cum ar trebui să funcționați în aceste trei zile veți primi indicații de la plante și, treptat, veți simți frecvența voastră autentică.
Alexandru Ștefan       

Clopotarul dacilor - 68





Conexiunea cu strămoșii – calea spre desăvîrșire

Măreția ființei umane se vede prin voința ei. Dacă nu ai găsit calea pentru desăvîrșirea sufletului pînă la vîrsta de 53 de ani, ești doar o grămadă de pămînt cu chip de om. Calea adevărată spre Împărăția Cerului este aceea care vine din suflet, nu din întîmplare. Există persoane care urmăresc oameni importanți pentru a-i racola într-o religie sau sectă, sub haina de îngeri păzitori. Adevărata credință este aceea care te ridică, nu te buzunărește. Unii se duc pe așa-zisa cale a lui Dumnezeu, pentru că s-au despărțit de iubită, le-a murit partenerul de viață ori au fost înșelați…sînt multe cauze care conțin un gînd ascuns, în căutarea desăvîrșirii.  
Privind lucrurile strict din unghiul societății de astăzi, trăim în niște paragrafe în care ființa umană se simte ca într-un țarc puțin mai larg unde, la fiecare colț, este cîte un televizor care ne spune cum să ne trăim viața. Printr-un astfel de mod de viață, noi nu ne alegem cu o naționalitate, ci cu o specialitate.
Prin sine, omul este o ființă firavă și nu are curajul ori puterea de-a se ajuta singur. Pentru a cîștiga fructul nemuririi, trebuie să se conecteze la sursa strămoșilor – numai acest izvor energetic îi poate da omului puterea de a trece hotarele iluziei.
Întotdeauna, omenirea și-a pus chinuitoarea întrebare: pe cine să crezi astăzi cînd, de fapt, toți vorbesc același lucru? Acum, la împlinirea vremii, stăm în fața unei răscruci și nu sîntem siguri, nu știm pe care drum să pornim, ca să nu greșim. Într-un fel, oamenii au dreptate, căci această cunoaștere umană vine dintr-o singură rădăcină dumnezeiască, dar omul nu trebuie să uite că rădăcina are fire diferite – unele sînt mai lungi ca altele și accesul la informație se face după cum au rîvnit în trecut strămoșii – unii primesc mîncare tare, altora li se dă pîine cu lapte. În spațiu, totul este ierarhic. Acei care nu cunosc rădăcina neamului strămoșesc vor primi de la străini niște resturi limitate.  
Omul este o creație divină și, prin desăvîrșire, poate deveni o sferă de lumină cu un cîmp magnetic atît de puternic, încît poate schimba totul în jurul său. Majoritatea oamenilor nu conștientizează misiunea și rolul pe care îl au aici, pe Pămînt. Trăiesc ca niște paraziți, arzînd energia cerească pe fleacuri. Apropierea de Zalmoxe și de neam te va ajuta să depistezi găurile prin care se scurge energia ta. Alăturîndu-te ideii străbunilor, vei putea forma un cîmp magnetic care nu va permite pierderea energiilor moștenite. Oamenii care nu sînt mulțumiți de tot și de toate își caută un refugiu în diferite boli imaginare, care devin preocuparea lor majoră, un fel de scuză prin care ei suferă pentru insatisfacția de care nu pot scăpa.  
Orice s-ar întîmpla, trebuie să știi că Eternitatea se dobîndește pe baza faptelor tale concrete, în acest spațiu.
Ca om, lasă ceva bun urmașilor pentru istoria neamului.
Ca suflet, rîvnește spre desăvîrșire, căci numai aceasta îți va rămîne ție.
Alexandru Ștefan

Clopotarul dacilor - 67




                    Conflictul dintre interiorul și exteriorul ființei umane

          Pentru a ne integra pe deplin în unitatea cosmică, trebuie să cunoaștem bine cele două dimensiuni ale Pămîntului:
-        Raționalul este dimensiunea reală și vizibilă a ființei umane, unde omul trăiește numărîndu-și zilele
-         Iraționalul este dimensiunea invizibilă a ființei umane, unde sufletul nu se supune timpului limitat; este adevărul nostru absolut.
Ceea ce numim noi realitate este, de fapt, numai o părticică din întreg, pe care o poate descifra creierul nostru de la meridianele sensibile ale corpului uman. La un alt nivel, corpurile noastre subtile, trecînd de hotarul iluziei, văd cu totul o altă realitate, esențială și eternă. Ceea ce percepe omul cu ochii fizici este doar aparența unui moment din iluzie. Raționalul este dictat de dorințele instinctului animalic. La acest nivel al realității aparente, ființa umană va găsi numai intrigă, suferință și toate bolile de pe fața Pămîntului.
Omul din Dacia era o ființă autentică, care avea acces la toate informațiile din lumea invizibilă. Credința în nemurire îi dădea, sufletului ordonat, posibilitatea de a pătrunde în dimensiunile superioare ale Cerului pentru ca, ulterior, să corespundă cerințelor Dumnezeiești.
 Învățătura lui Zalmoxe ne vorbește, în cea de-a noua căsuță-eră, despre: eu sînt sau mi se pare că sînt eu? Eu sînt este sinele nostru primordial, în care se păstrează gîndul Creatorului. Sinele este un început primordial, prin care adevărul se va ridica, prin ființa noastră, la Cer. Acum, la împlinirea vremii, privind rațional, aparent parcă avem de toate, dar totuși ceva ne lipsește – tînjim după nemurire și, undeva, în adîncul sufletului, simțim un gol de care nu putem scăpa dacă nu ne îndreptăm spre invizibil.  
Omenirea este preocupată, astăzi, mai mult de aspectele fizice, de exterior, pentru a-și satisface dorințele animalice. Interiorul, adică sufletul omului, este ignorat în totalitate și, din această cauză, personalitatea omului este incompletă. Interiorul și exteriorul ființei umane sînt într-un dezacord total, nepermițîndu-i omului să se cunoască pe sine însuși. Îl cunoaște, de fapt, numai pe sclavul supus nevoilor actuale. Dacă nu vă îndreptați cu fața spre nemurire, veți găsi hrană numai pentru corpul fizic. Îndreptați-vă spre interiorul vostru și ajutați sufletul să iasă din acest program inconștient al raționalului. Numai atunci veți putea auzi glasul strămoșilor. Ei au venit în acest spațiu cu credința în nemurire și cu simbolul eternității, purtau în suflet semnătura lui Zalmoxe, care ne amintește de originea noastră autentică.  
O părticică din lume rămîne întotdeauna în acel conștient-autentic, intuiește că există o singură cale și un drum spre noi înșine, își ridică nivelul spiritual pentru ca sufletul să găsească o traiectorie favorabilă spre a se desăvîrși.
Alexandru Ștefan