Clopotarul dacilor 274

Am înțeles, din discuția anterioară, că viața din somn nu este departe de cea reală. Întrebarea mea către prietenii din Civilizația Vodă este:

Dacă viața reală este tot un fel de somn, dar puțin mai conștient decît cel lunatic, este posibil să fim manipulați în totalitate?

Sufletele care se nasc pe Pămînt trăiesc ca într-un incubator. Misiunea ființei umane este ca, prin trezire spirituală, să iasă din ou. Există mulți...șmecheri, dar puține persoane evoluate.

Care sînt consecintețe acestei manipulări?

Istoria omenirii din dimensiunea voastră este în totalitate falsificată.

Religia în care cei mai mulți oameni cred este adevărată sau tot falsificată?

Entitatea care a venit cu misiunea omului nou pe Pămînt a existat, dar numele, locul și timpul sînt falsificate.

Ne puteți spune ceva concret despre această entitate?

Fiul omului, pe care voi îl numiți Dumnezeu, s-a născut în Valahia și a fost răstignit în anul 1086.

Dar, de ce se spune că acest eveniment ar fi avut loc în Ierusalim?

Localitatea în care exista o entitate spirituală ce conducea poporul se numea Ierusalim. Adică, un fel de Vatican. Cine cunoaște bine istoria poate demonstra acest lucru. Acest tragic eveniment s-a petrecut în Constantinopol, care, în acele vremuri, era numit Ierusalim. Entitatea la care ne referim se numea Dragomir și, la vîrsta de 12 ani, a plecat în Rusia, pe insula Valam. Rușii i-au spus Radomir, ei cunosc bine această entitate și în curînd vor ieși cu dovezi ce vor susține adevărul. Fiul omului s-a  întors din Rusia și a început să propovăduiască cele învățate locuitorilor din jurul Constantinopolului (Ierusalimului).

Dar, de ce a fost răstignit?

Minunile lui Radomir au pătruns adînc în inimile și memoria oamenilor. Pentru înalții duhovnici din acele timpuri Radomir a devenit un concurent ce trebuia eliminat cu orice preț și exact asta s-a întîmplat. Maria Magdalena a fost prietena lui Dragomir din copilărie cu care s-a căsătorit după ce s-a întors din Rusia. Au avut doi copii – Radu și Vesta. După răstignirea lui Radomir, Maria și copiii au plecat în Spania, lucrînd intens la bazele actualei religii.

De ce nu se știa nimic despre ceea ce au scris ei?

Rușii dețin toate informțiile despre aceste entități. În marile biblioteci europene există cărțile lui Radomir și ale Magdalenei, dar nu sînt accesibile publicului larg.

Ce se va întîmpla cu lumea dacă va ieși adevărul la suprafață?  

Sfatul nostru este ca acei ce dețin ințelepciunile lui Radomir să le scoată și să le dea oamenilor înainte de-a se prăbuși actuala religie. Adevărul aduce trezirea, voința, nemurirea, iar iubirea – împlinirea.

Dar, de unde au apărut aceste evanghelii, care nu au nimic în comun cu învățăturile lui Radomir?

În arhive există informații despre cei patru evangheliști grațiați de către regina Angliei. Constantin cel Mare, dorind foarte mult să șteargă umbra ce plana asupra orașului după răstignirea lui Radomir, s-a transformat în propovăduitorul său. Neavînd alte informații despre lucrarea lui Radomir, s-a adunat de peste tot ceea ce s-a putut găsi. Din această cauză a fost schimbat și numele orașului, care a devenit Constantinopol.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 273

Înconjurați de materie și întrupați într-un corp fizic, avem impresia că, în afară de ceea ce trăim, simțim și vedem nu mai există nimic altceva. Întrebarea, din meditația mea către prietenii din Civilizația Vodă este:

De ce, în timpul somnului, ființa umană trăiește și simte la fel ca în realitate? Ceea ce mă frămîntă este: oare nu cumva realitatea pe care o trăim este tot un fel de somn din care trebuie să ne trezim?

Ființa umană reprezintă o scînteie Divină care este, de fapt, un satelit al Creatorului. Corpul fizic în care sălășluiește sufletul conține materie statică în proporție de 10%, iar creierul – în care este implantată o copie a Creației – este 99% apă. Ființa umană trăiește, simte și vede după cum a simțit Creatorul momentul Creației Sale. Cînd lucrează, Dumnezeu nu are timp să privească și să-și admire Creația. O ploaie de scîntei curioase din El se întrupeză și înregistrează lucrarea acolo unde își desfășoară activitatea. Voi priviți, trăiți și simțiți numai ceea ce este înregistrat în creierul uman, alte informații nu puteți percepe.

Vreți să spuneți că sîntem un fel de roboți?

Am spus deja că sînteți o scînteie Divină dar, dacă sînteți o părticică din Întreg faceți numai ceea ce consideră de cuviință Întregul. Tot ce reprezintă materia sînt gînduri modelate ale Creatorului. Ființa umană are rolul unui ghid care trebuie să transmită momentul Creației fără interpretări personale.

Dacă sîntem un fel de sateliți și reprezentăm Creația, de unde este atîta răutate în noi?

Orice suflet care îndeplinește o misiune departe de Întreg este predispus să fie infectat cu viruși din spațiul respectiv. Există, în Univers, civilizații mult mai avansate decît voi, care încearcă să Îl imite pe Creator, modelînd materia, dar nu perfect, așa cum face Dumnezeu. În astfel de grădinițe rămîn forme gînditoare care, treptat, după ce sînt părăsite, se cred stăpînii materiei. Aceste creaturi fără suflet își cer dreptul la viață, încercînd să captiveze și să infecteze cît mai multe scîntei aflate în misiune.

Există vreun pericol dacă o scînteie Divină intră în contact cu aceste creaturi?

Cataclismele, în mare parte, sînt predestinate sufletelor aflate în captivitate. Aceste creaturi din materie au fost, cîndva, jucăriile unor civilizații și se pot reface după cataclisme. În spațiu, sînt considerate microbi care îndeplinesc rolul de a arăta cum nu trebuie să fii întru desăvîrșirea ființei umane. Atunci cînd ieșiți din programa înregistrată în creierul uman, deveniți martori ai Creației Divine în direct. Sfatul nostru este ca, atunci cînd o să conștientizați că somnul și viața reală sînt iluzii, să vă treziți din viața reală așa cum vă treziți din somn. Orbul din corpul fizic îl caută pe acel ce este în stare să vadă, adică sufletul, pentru a vă călăuzi spre orizontul eternității.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 272

         

Vorbim prea mult despre cine am fost cîndva și nu mai vedem cine sîntem astăzi. Pentru a ne ridica, ca popor, avem nevoie de un avatar care să activeze voința neamului. Actuala societate s-a construit pe o temelie energetică bazată pe grup. Într-o astfel de societate, care are gîndirea unei turme, este imposibil de evoluat spiritual. Toate infecțiile din societate se strecoară treptat în viața personală, iar ființa umană ajunge în situația de-a nu mai avea nici o inițiativă personală. Naștem o ființă cu centrul emoțional dezechilibrat, care este în stare să-și aprindă propria casă. Am construit o societate de paie ce se poate aprinde de la o singură scînteie.

         Rolul unei entități este să zidească un suflet care trăiește în armonie cu natura, cu o conștiință trează și cu spirit de sacrificiu personal. În astfel de cazuri, am lucra mai mult întru zidirea neamului și mai puține entități ar fi sacrificate din cauza strigătului neechilibrat de turmă. Cînd o societate naște niște piloni ce stau neclintiți în Adevăr, asemenea unor stînci, viitorul poporului este asigurat. Nu poate fi îngenuncheat un popor de sus ghidat, i se poate doar fura credința, prin manipulare. Nu vă îndemn spre dispariția solidarității, ea s-a dobîndit prin lupta cu sine însuși.

Pentru a supraviețui trebuie să fim uniți și veșnic împreună, în caz contrar, popoarele cotropitoare își vor atinge țelul. Este important ca societatea în care trăim să nască ocrotitori ai neamului, pe care te poți sprijini. Dar, pentru ca acest lucru să se întîmple, este necesar ca fiecare dintre noi să facem ceva din proprie voință. Nu așteptați să fiți împinși de la spate pentru a realiza ceva în viață. Îndemnul acesta are menirea de-a vă trezi chemarea care stagna latent în interiorul vostru. Cînd veți conștienztiza că aveți propria voință atunci tot ceea ce este creativ și creator va veni din interiorul vostru.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 271

                          

Venim pe Pămînt, trecem ca un fulger prin cele trei faze: copilărie, adolescență, tinerețe și începem să ne ofilim. Un copac traverseaza aceste faze, dar trece cu mult peste vîrsta ființei umane. Părerea mea este că, în ADN-ul nostru, există o programă de autodistrugere care se declanșează atunci cînd ne oprim din evoluția spirituală. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă:

Bătrînețea se declanșează din cauza acestei programe din ADN-ul nostru sau există factori externi?

Pămîntul și omenirea trec prin două perioade – întuneric și lumină. Timpul întunericului este pe sfîrșite, va începe Ziua de Aur, pe care indienii o numesc KALI YUGA. În Lumină, totul se aliniază la ritmul cosmic, iar ființa umană va trăi aproximativ o mie de ani.

Vreți să spuneți că, trăind în perioada întunericului, ne comportăm ca niște lunatici sau am pierdut din cunoștințele care ni s-au lăsat pentru a ne ghida în această perioadă dificilă?

În perioada întunericului, nu era permis ca oamenii să folosească oglinzile. Dacă unele femei le utilizau, atunci le purtau prinse la brîu și nu dădeau voie altcuiva să se privească în ele. Oglinzile erau confecționate din aur sau aramă și se îngropau sau ardeau odată cu trecerea corpului fizic în neființă. Multe probleme ale oamenilor sînt provocate de utilizarea oglinzilor. Dacă o persoană stă în fața oglinzii mai mult de șapte minute zilnic imaginea din oglindă devine mai puternică decît originalul, este un soi de vampirism energetic. Dacă omul doarme, perioade îndelungate, în fața oglinzii, se poate îmbolnăvi sau poate fi descărcat energetic.

Ce secret deține oglinda și de ce este atît de periculoasă pentru noi?

Oglinda este o poartă prin care se formează proiecția corpurilor subtile și, dacă se încarcă foarte mult, proprietarul își cere dreptul la viață. Raza soarelui, concentrată și proiectată într-o oglindă , îl poate ajuta pe om să călătorească în timp, se pot teleporta obiecte la mii de kilometri depărtare. Oglinda este o părticică din ceea ce înmulțește iluzia și cei ce nu-i cunosc menirea o folosesc într-un mod care îi conduce spre autodistrugere. Dacă rămîne mai puternică decît cel ce moare, energia din oglindă îl va bîntui după deces pînă cînd oglinda va fi spartă. Instituțiile care au pereții exteriori placați cu oglinzi urmăresc un singur scop: manipularea și falimentarea celor ce prosperă în apropierea lor. Evitați aceste găuri negre ce vă fură zilnic tinerețea și energia vitală. După aceste informații nu trebuie să distrugeți oglinzile sau să le considerați vinovate de toate nereușitele voastre. Încercați să folosiți acest canal pentru alte scopuri, puteți afla trecutul, prezentul și viitorul cu ajutorul oglinzii, dar este important să nu depășiți șapte minute zilnic.

Sfatul nostru este ca, din acest moment, să fiți mai prudenți cu oglinzile căci ele formează un coridor dintre viață și moarte. Voi sînteți o rază de lumină care are acces oriunde, dar nu săriți în apă dacă nu știți să înotați.

Alexandru Ștefan 

Sinzienele - preotesele Soarelui

        Incepe noaptea de Sinziene - noapte magica, noaptea cind omul poate intelege graiul animalelor, cind feriga infloreste pentru doar citeva ore, cind planta numita iarba fiarelor (celebra deoarece poate descuia orice lacat) lumineaza si poate fi recunoscuta, cind deasupra locurilor unde sint ingropate comori apar flacari, cind fetele isi afla ursitul, iar gospodinele practica ritualuri pentru norocul si sporul casei...este noaptea intilnirii cu mosii si stramosii nostri, noaptea cind portile Cerului se deschid. 

      Sarbatoarea  de Sinziene (sau Dragaica) este la fel de veche ca si poporul nostru si marcheaza inceputul verii intrucit pe 21 iunie este solstitiul de vara. La originea sarbatorii se afla, cu siguranta, un stravechi cult solar. In credinta populara, Sinzienele erau considerate preotesele Soarelui, femei frumoase si bune, divinitati nocturne care, in noaptea de 23/24 iunie, plutesc deasupra holdelor impartind rod, aduc leac florilor, tamaduiesc suferintele oamenilor, vindeca animalele. 

        In ziua de Sinziene, oamenii obisnuiesc sa impleteasca coronite din flori de sinziene si sa le arunce pe acoperisul casei sau sa le agate la intrarea in casa. 
Mirabela Radu 

Clopotarul dacilor 270

         Vorbim despre nemurire, despre ridicarea sufletului spre lumi paralele, dar, în adîncul sufletului, apare întrebarea: de ce ar trebui ca omul să se chinuie atît de mult pentru a dobîndi ceea ce i se cuvine? Cu aceste frămîntări și întrebări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.

         Dacă priviți ridicarea spirituală ca pe o povară, drumul spre alte dimensiuni va fi foarte greu. La fel privește un student aflat în primul an de facultate către anii de studenție care îl așteaptă. Este important să conștientizați că o bună pregătire pe Pămînt constituie un pas mare spre ridicarea sufletului.

Nu ar fi bine ca Dumnezeu să rămînă Dumnezeu, iar noi – oameni, dar ceva mai fericiți?

Ceea ce vine din Creație îi seamănă Creatorului, iar planul final este să deveniți niște mici Dumnezei care au terminat facultatea cu succes. Pămîntul este o treaptă ca multe altele din Univers, nu puteți sta o veșnicie într-o singură dimensiune fiindcă Univesrul este în mișcare continuă. Toate cataclismele și războaiele de pe Pămînt se petrec din cauza stagnării spirituale.

În ce capcană am căzut de ne-am blocat atît de mult din punct de vedere spiritual?

Dacă ființa umană a fost concepută după asemănarea și calitățile Creatorului înseamnă că ați pierdut pe drum aceste daruri. Oamenii născuți din zei au moștenit iubirea prin care se dobîndește nemurirea. Fără această calitate Divină este imposibil să atingi alte dimensiuni. Iubirea învăluită de dorințe fizice durează numai 3-4 ani; cea moștenită se mărește de la o zi la alta și îi deschide sufletului porțile spre veșnicie. Androginul primordial, care s-a separat din curiozitate și nu a moștenit iubirea se va transforma în hermafrodit. Dacă omenirea nu vrea să înțeleagă ceea ce se petrece cu sufletul uman, bărbații vor dispărea, iar femeile vor deveni androgini.

De ce trebuie să dispară bărbații, dar nu și femeile?

Femeia se consideră dătătoare de viață, iar transformarea sa este mai ușoară. În ADN-ul femeii s-a păstrat refacarea androginului, în caz de dispariție a bărbatului. Bărbații care s-au separat numai din dorința de-a se înmulți vor trece în corpuri de animale, unde își vor continua activitatea.

Puteți să ne lămuriți mai detaliat?

Dacă, la începuturi, fără intervenția Cerului, s-a născut  pe Pămînt o ființă – cu ajutorul șarpelui și educată de lup – aceasta a fost androginul. Intervenția Cerului a avut loc după ce s-a constatat că acest androgin a evoluat și atunci s-a decis să fie ridicat la Cer. Multe femei-androgin au intrat în contact cu zeii și s-au separat de bărbatul fizic din interior. Prin această separare, omenirii i s-a dăruit iubirea pentru ca, treptat, să o aducă în nemurire. Capcana în care ați căzut este că acei care nu au moștenit iubirea au născocit-o. Moștenitorii adevărați, care au păstrat iubirea Divină, au toate șansele să se ridice în altă dimensiune. Imediat după ce se va întîmpla acest lucru omenirea va fi resetată, iar evoluția sufletului va începe de la androginul cîndva separat.

Sfatul nostru este: cei care simt că au păstrat în cugetul lor iubirea să nu se ancoreze în energia sexuală a corpului fizic. Acest dar Divin trebuie îndreptat către zidirea necondiționată și abia atunci veți avea parte de tot și toate.

Alexandru Ștefan