Reportaj foto

Sărbătorile de iarnă la daci - simboluri
- reportaj foto -
Igor Sîrbu, artist fotograf


http://www.youtube.com/watch?v=g5yHvjvEC-o&feature=youtu.be



Invocație la solstițiul de iarnă




Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, Moș al neamului solar



Prin voința și credința noastră, Te invocăm în mijlocul nostru ca să ne deschizi portalul către dimensiunile Tale necunoscute nouă. În ziua solstitiului de iarnă, începem călătoria noastră, din acest loc al neamului, către înălțimea Ta și Îți comunicăm că noi, urmașii neamului, ținem steagul eternității sus și vom împlini voia Ta precum în Cer așa și pe Pămînt. 

Clopotarul dacilor 188



        Se apropie, cu pași mărunți, Ziua Soarelui sau – cum îi mai spuneau străbunii – Crăciunul. Oamenii cu calități strălucesc din interior precum razele soarelui și știm că o rază luminează pentru toată lumea. O ființă cu har Divin nu va trăi niciodată pentru ea însăși fiindcă tinde să se ridice la Cer. Oamenii care trăiesc doar pentru ei înșiși plătesc cu moartea și așteaptă să fie îngropați ca niște eroi. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
De ce majoritatea oamenilor, care se află în postura lupului moralist, nu învață să fie și morali?
Este mai ușor să faci pe sfîntul decît să fii sfînt. Înaintașii au muncit pentru voi fără să vă prezinte nota de plată, dar cu speranța că vă veți desăvîrși. Ființa care simte rănile poporului și le tămăduiește prin faptele sale este cu mult mai presus decît acel ce le zgîndărește.
Pentru ce se mai luptă popoarele lumii între ele dacă Pămîntul este deja secat de zăcăminte?
Începînd cu cel de-al doilea război mondial și pînă în prezent, lupta adevărată nu a fost niciodată pentru bogățiile solului. Pe Geea trăiesc cercuri de oameni care au ieșit de multă vreme din goana materiei. Lupta se dă acum pentru găsirea portalului care conduce spre alte dimensiuni. În Antarctica se luptă rușii cu americanii, dar nemții au reușit – încă înaintea începerii războiului – să intre în antreul portalului, construind un scut perfect la intrare. La voi, în România, se dă lupta dintre corporațiile care vor, cu orice preț, să cumpere munții Carpați pentru a găsi intrarea în subteran. Civilizatia noastră deține nucleul Pămîntului și nimeni de pe Pămînt nu este în stare să se apropie de noi. Acelora care caută ieșiri spre alte dimensiuni le comunicăm că, prin intervențiile brutale, își pun în pericol viața proprie, dar și soarta poporului din care provin. Este adevărat că există portaluri ce conduc spre alte dimensiuni, dar către ele se ajunge numai prin ridicare spirituală.
Care dintre statele lumii deține legături strînse cu civilizațiile extraterestre?
Cunoaștem o civilizație din sistemul solar care a făcut un demers către pămînteni cerînd să fie ajutați căci planeta lor era pe moarte. În anul 1947, președintele SUA s-a întîlnit cu entitatea de pe planeta pe care o vom numi X, pentru a le acorda un spațiu în vederea evacuării arsenalului nuclear. Astfel, în America a apărut Zona 51 și, totodată, o colaborare între pămînteni și extratereștri. Marile puteri de pe Pămînt au contacte cu civilizațiile mai avansate, iar voi nu sînteți informați pentru că așa doresc aceștia din urmă. Din cîte știm, această restricție a fost eliminată, la un moment dat.
Dacă totul este predestinat, în spațiu și pe Pămînt, de ce noi mergem…din greșeală în greșeală spre victoria finală?  
Este greu să te ridici din infecțiile haosului, puterea îl orbește pe om. Ființa umană crede că, după cum a modelat materia de pe Pămînt, va putea să obțină și nemurirea. A găsi portalul este numai un prim pas. Pentru a călători și a trăi în alte dimensiuni este nevoie de o pregătire temeinică. Omenirea trebuie să conștientizeze că intrarea în portal nu se face prin săpături în subteran. În primă fază, se depistează drumul paralel cu portalul și se cercetează bine norii ce camuflează intrarea. Apoi, pentru deschiderea portalului, este nevoie de un inițiat care pregătește apa, alimentația și un dolmen prin care începe călătoria în timp. Nemurirea nu se dobîndește prin setea de a trăi în acest spațiu pămîntesc, ci pentru a descoperi întregul Univers. Un suflet vine pe Pămînt cu misiunea de a strînge cu secera înțelepciunea neamului dar, din păcate, mulți se întorc cu mîinile goale și cu secera pierdută.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 187




Împăienjeniți în iluzie și zăpăciți de timp, încercăm și noi, cum putem, să descîlcim ițele Întregului. Am aflat că, de fapt, această dimensiune este doar un loc unde ne putem îndrepta greșelile. Dar, un gînd mă urmărește: și dacă, totuși, un suflet reușește să se trateze de afecțiunile acumulate, cum poate ieși din această dimensiune? Cu aceste frămîntări și întrebări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Răspuns: O entitate care își rezolvă afecțiunile acumulate poate părăsi Pământul în orice moment adică se poate uni cu Întregul. Această particulă de jos a cugetului deține toate tainele Întregului, care stau în formă latentă. Activarea tainelor și accesul la informație sînt posibile numai atunci cînd începe misiunea predestinată a subconștientului.
Dacă se poate, dați-ne cîteva repere pentru acei care sînt pe calea eliberării din haos. Care sînt primii pași către ieșire?
Toate civilizațiile din Univers locuiesc în așa-zisele găuri negre, după cum le numiți în dimensiunea voastră. Fiecare planetă are genul său – cele de gen masculin expiră adică resping tot ceea ce se apropie de ele. Planetele de gen feminin inspiră deci pot înghiți orice obiect ce se apropie de planete, este un fel de scut pentru fiecare mic univers. În hologramă există două căi de intrare și de ieșire, nu în zadar munții voștri sînt sfredeliți dintr-un capăt în altul. Iluminații ce veghează asupra ființelor care,  prin desăvîrșire, se eliberează de afecțiunile Întregului îi conduc spre ieșire. Aceste canale de teleportare a entității către Întreg  erau construite în prejma sfincșilor. Canalul seamănă cu o fîntînă (dolmen) care duce spre interiorul muntelui și cîndva, romanii au distrus multe dintre aceste canale, mai sînt doar cîteva în întreaga lume. Porțile de trecere erau fie pătrate, fie rotunde sau piramidale. În cerc se făcea regenerarea corpului fizic, în pătrat se aplica ritualul trecerii și în piramidă avea loc teleportarea. Entitățile care nu reușeau să se curețe de afecțiunile acumulate de către Întreg se adresau iluminaților pentru a le acorda mai mult timp în iluzie, în vederea rezolvării tuturor problemelor. Ființa umană era așezată într-o fîntînă de gen feminin și adormită, timp de nouă luni de zile, pentru întinerire. Fîntînile de gen masculin erau folosite pentru teleportare și doar prin intermediul lor se făcea legătura cu interiorul muntelui. În cele nouă luni de hibernare a corpului fizic, fiecare ființă umană se elibera de bătrînețea  care-l făcea neputincios, pentru a-și putea duce misiunea pînă la capăt. Toate aceste încăperi erau construite din pietre mari, neșlefuite la exterior, cu găuri mari, rotunde la intrare, dar șlefuite în interior. Apa joacă un rol important în pregătirea corpului fizic către regenerare și, cîndva, se lua direct de pe stîncile înghețate. Pe tărîmul vostru mai există, din fericire, entități care vă pot dezvălui întregul ritual și tainele ridicării din haos.
De ce unii oameni vor să iasă din hologramă cu orice preț, dar fără a-și îndeplini misiunea?
În primul rînd, ei nu conștientizează că reprezintă Întregul și că soarta eonului se află în mîna lor. De obicei, în hologramă vine cea mai evoluată părticică din Întreg. Ignoranța poate să apară numai dacă părticica subconștientului nu a luat parte la acumularea infecțiilor și nu simte nici o vină pentru ceea ce a făcut Întregul. Oamenii uită repede că cele mai mari greșeli pe care le comit copiii sînt îndreptate de către părinți. O mamă adevărată nu se dă niciodată într-o parte cînd trebuie să-și apere copilul, la fel este și cu Întregul. Ființa din hologramă trebuie să conștientizeze că totul depinde de ea. Această părticică a cugetului, care este responsabilă de tot Întregul devine, la întoarcere, capul Întregului, așa că merită să munciți. În mormînt poți duce numai partea vieții pe care ai trăit-o pentru plăcerile tale. În Cer te vor ridica faptele tale, pe care Întregul pășește ferm spre nemurire, avînd un cap demn să-l reprezinte care, de fapt, ești chiar tu.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 186


Oricît de grăbită ar fi viața și oricît de încîlcite ar fi calendarele, venirea Anului Nou îi face pe oameni să se oprească puțin din roata timpului. Această numărătoare inversă – pînă la schimbarea anului – ar trebui să-l aducă pe om în ritmul cosmic pentru a emana un gînd măreț, creator către Pămînt și Univers. Noi, pămîntenii, pe parcursul întregului an, încercăm să întoarcem vorba înapoi celor apropiați fără să conștientizăm că, la sfîrșitul anului, ne putem lovi singuri de vorbele întoarse. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Ce reprezintă viața de pe Pămînt și ce scop are?
Viața în sine reprezintă Eternitatea, o mie de ani pe care îi trăiau strămoșii noștri s-au comprimat în cei o sută de ani pe care îi trăiți voi, astăzi. Viața de pe Pămînt este o iluzie, pe care unii o mai numesc și hologramă. Ca să descifrați mai ușor informația legată de viața trăită în hologramă vă dăm următoarea pildă: presupunem că voi sînteți entități înalte, trăiți în altă dimensiune și îndepliniți diferite misiuni. Dacă o entitate a avut misiunea de-a fi spion într-o dimensiune  și ulterior începe să spioneze toți vecinii, va fi trimisă în hologramă ca să fie tratată. Dacă un general a luptat ca să-și apere semenii și, la întoarcere, încearcă să provoace un război fără temei va fi trimis în hologramă. Așadar, holograma îndeplinește rolul unui spital de boli contagioase. Cu o părticică din conștiința entității afectate, totul este trimis în hologramă pentru a fi tratat. Pe măsură ce afecțiunile din hologramă vor fi eliminate entitatea se va ridica pe scara evoluției. Altfel spus, dacă entitatea acumulează, de la o misiunea la alta, afecțiuni de care nu se poate trata în iluzie va fi atrasă în totalitate – de afecțiuni – în hologramă. Din cauza ignoranței, multe entități au nimerit în hologramă, nu mai înțeleg unde-i Cerul și unde-i Iadul și încearcă să se războiască cu toată lumea.  
Entitatea care, din cauza afecțiunilor și în mod inconștient, a nimerit în hologramă, se mai poate elibera?
Din orice situație există o ieșire dacă ființa umană conștientizează unde se află și din ce cauză a nimerit acolo. În prima fază, se depistează toate infecțiile care încurcă sufletul în evoluție. Orice poziție care poate declanșa un conflict nu este din dimensiunea Adevărului, ci din hologramă. Nivelul de gîndire și acțiune constructivă îți va micșora ghemul afecțiunilor acumulate. Numai după ce sufletul se simte ușurat de povara gîndurilor distructive se poate accesa cel de-al 25-lea ceas, care va deschide poarta călătoriei în alte dimensiuni. Ființa care acumulează ură pentru a-și ucide dușmanii o face fiindcă nu poate ucide dușmănia din ea însăși. Timpul petrecut în hologramă de către entitatea afectată este o mare experiență și, în același timp, este de aur adică nu-l poți irosi în zadar. Prin muncă înverșunată și cu norocul de-a fi ghidat de un inițiat, se poate deschide orice ușă ferecată. În caz contrar, vei deveni un scrin închis cu lacătul iluziei. Indivizii care greșesc mereu învățînd numai să-și ceară scuze nu îndreaptă nimic. Acei care tot timpul spun că învață și nimic nu înțeleg înseamnă că nu sînt vrednici să înțeleagă. Ființa care emană venin este mai periculoasă decît viespea ce înțeapă – ambele sînt precum două muște care visează să facă miere. În dimensiunea iluziei ați ajuns prin afecțiunile acumulate, iar eliberarea din capcana hologramei se face numai prin fapte ziditoare. În hologramă, cele mai mari alianțe se fac între mincinoși și tîlhari, iar proștii sînt acei care îi susțin și visează să devină ca ei. Iubirea, în hologramă, este întîlnită foarte rar fiindcă aici au căzut toți acei care se iubesc numai pe ei înșiși. Cînd veți conștientiza că, în această iluzie, purtați în suflet iubire, cu siguranță veți găsi drumul spre casă.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 185



        Străbunii ne reamintesc că numai pacea primordială din sufletul nostru ne poate apăra de răul care ne înconjoară. Această pace trebuie să fie zidită din lumină căci doar pacea poate apăra Adevărul. Din cauza necunoașterii am adus sufletul într-o mare belea din care nu știm cum să ieșim. Cu aceste frămîntări și întrebări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Am înțeles și conștientizat că, dacă nu schimbăm ceva în curînd, putem ajunge la nivelul energetic al animalului. De la ce și cum să ne ridicăm din această mocirlă?
Entitățile care au venit cîndva din alte dimensiuni pe Pămînt cu scopuri nobile și s-au înglodat în nedesăvîrșirea oamenilor încă mai cunosc drumul spre casă. Fiecare popor care s-a format de-a lungul timpului ca stat independent a avut un Avatar adică un zeu. Ridicarea unui popor începe de la regăsirea rădăcinii din care s-a zidit. În primă fază, o entitate înaltă este recunoscută de emanațiile sale, cinci dintre acestea formînd nucleul. Pămîntul este ghidat și păzit de uniunea celor cinci civilizații din alte dimensiuni. Dar, trebuie să știți că există și civilizații care abia așteaptă să vă înecați în propria cădere.
Dar, ce se întîmplă cu popoarele care nu-și regăsesc rădăcinile și Avatarul?
Înseamnă că au intrat în ignoranță totală și treptat vor fi înghițite de către poporul care le-a întins plasa.
Care sînt primii pași de eliberare din mrejele haosului?
Avatarul, împreună cu nucleul, găsește tărîmul și portalul dintre strămoșii mai avansați și acei care caută desăvîrșirea. Între tărîm și dimensiunea strămoșilor trebuie descoperit Duhul muntelui, care face legătura între cele două părți. Un reprezentant al celor cinci este prezentat de către Avatar, Duhului.  Treptat, după o oarecare perioadă de timp, se deschide hotarul dintre tărîmul celor care caută și strămoșii mai avansați. Prima etapă este cea mai grea pînă cînd se stabilește armonia dintre om și natură. Cînd natura se asigură că acest suflet este curat și nu reprezintă un pericol îi destăinuie semnele. Pe dimensiunea tărîmului se formează o aură protectoare unde pot trăi numai sufletele care caută cu adevărat desăvîrșirea. Nu vă amăgiți că vă puteți desăvîrși în lumea în care trăiți, iluzia vă poate convinge doar că ați acumulat datorii ale destinului, nimic altceva.
Dar, oamenii care ajung pe tărîmul desăvîrșirii au venit tot din lumea aceasta, nu-i așa?
Nimeni nu vă spune unde și cum să trăiți, este doar o alegere a sufletului. Îndrumarea este pentru acei ce caută, cei care stau pe loc cunosc totul și învață pe toată lumea… Pe marele drum al istoriei omenești puteți întîlni numai răscruci unde au fost uciși oameni nevinovați.

Alexandru Ștefan