Clopotarul dacilor - 44


                           


                                    Trebuie să ne ridicăm odată cu Pămîntul

Cei mai mulți oameni care au evoluat pe parcursul anului solar își dau seama și profund intuiesc faptul că, fără o reformă a Pămîntului și a întregului Univers este imposibil să mergem mai departe, spre desăvîrșirea sufletului. Pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba vom încerca să revenim la vremurile de demult ca să putem face o analiză a devierii omului de la planul Divin.
Oricît de evoluată sau involuată ar fi fost omenirea, nimeni nu-și dorește ca Pămîntul să se transforme brusc, deoarece pămîntenii – sau, cel puțin, majoritatea lor – nu sînt pregătiți și nu înțeleg de ce este necesară această renaștere. Necunoașterea va stîrni diferite zvonuri, sub sintagma “iar ne bate Dumnezeu”. Dacă nu ne ridicăm la un nivel superior în același timp cu Pămîntul nu vom scăpa niciodată de toate creaturile care au apărut cu ajutorul ființei umane.  
Vom încerca să abordăm și să discutăm despre problema nașterii și apariției STIHIALIILOR pe Pămînt – mici făpturi individualizate, aparținînd în întregime marilor stihii, născute în stratul stihinic-static. Din nefericire, creatorul acestor făpturi se dovedește a fi omul venit în planul fizic. Purtînd în el principiul Divin, a început să-și creeze ajutoare din material mai dens, din stratul eteric. Sprijinîndu-se pe consistența corpului nemuritor, omul s-a folosit de puterea creatoare dată de Dumnezeu. Devenită magică pe Pămînt, l-a împins pe om la diverse procedee. Oamenii au început să separe părți din sufletul comun și le-au individualizat, adică le-au condensat și coagulat, prefăcîndu-le în iele, nimfe, gnomi sau alte duhuri și zîne, atît de des întîlnite în basmele și poveștile tuturor popoarelor. Făpturile acestea nu au corp permanent, ele intră și ies din masa comună a sufletului, momente în care, după caz, se condensează sau se rarefiază. Procesul nașterii acestor făpturi poate fi urmărit cu ușurință în mitologiile română și  greacă, unde, între zei și semizei sînt incluse multe stihalii, fiind indicată și calitatea pe care o simbolizează. Omul purificat, care dispune de percepția subtilă, în contact cu natura, poate să vadă sau să simtă prezența acestor făpturi.
În Antichitate, cînd omenirea nu era cufundată în raționalism, întîlnirile cu creaturile eterice nu constituiau o raritate. Mulți se vor întreba de ce ei nu văd și nu aud nimic din viața și pulsul naturii? Nu aud numai acei zgomotoși, care răspîndesc în jur rafale de energii inferioare, alungînd astfel tot ceea ce este subtil. Totul se face cu ajutorul vibrațiilor noastre interioare, stîrnind un fel de vînt astral dens, care mătură tot ceea ce-i iese în cale. Noi dispunem de aceleași componente subtile ale corpului eteric ca și celelalte regnuri ale naturii, ce ne oferă posibilitatea să-i auzim și să le înțelegem glasul acestora. Încercați să vă alipiți de tulpina unui arbore și să vă contopiți cu el – veți auzi cum respiră, cum trăiește și despre ce freamătă frunzele lui. Auzind toate acestea, o să te trezești și o să strigi ca să te audă tot Pămîntul: Da, Zalmoxe, avem nevoie de Tine și de o reformă profundă, pentru a ne desăvîrși și a ne bucura străbunii!
Alexandru Ștefan

Clopotarul dacilor - 43


                                       

                                                Întîlnirea cu Zalmoxe
Ultima întîlnire a dacilor cu Zalmoxe a avut loc la Maglavit. Petrache Lupu a fost unul dintre vestitorii acestui neam, care a avut menirea de-a aduce poporului dac mesajul venirii lui Zalmoxe pe Pămînt. La plecare, Zalmoxe le-a promis dacilor că, la împlinirea vremii, în anul 2012, va veni să-i îndemne spre un pămînt nou, unde omul va deveni asemenea lui Dumnezeu. Bucuros să-și revadă poporul iubit, Zalmoxe a revenit pe Pămînt și, după cum și-a dat cuvîntul, a trecut pe la fiecare. Însă, cei mai mulți dintre daci l-au privit ca pe un străin. A tot bătut Zalmoxe la ușile dacilor, sperînd că inimile lor împietrite își vor aminti de nemurirea căutată cîndva. A înțeles că oamenii nu cunosc iubirea și fericirea, s-au deprins cu minciuna și necazurile, care-i urmăresc în fiecare zi. Astăzi, familia nu mai este formată pe baza principiului sentimentului pur, ci seamănă mai degrabă cu un fel de troc între parteneri. Astfel, ei aduc pe lume niște copii care așteaptă cu nerăbdare să le moară părinții, pentru a intra în posesia moștenirii de ordin material.  
Pășim – încet, dar sigur – spre o mlaștină unde hoții expun ceea ce-au furat, făcîndu-ne de rîs în lumea întreagă, iar copiii de pe aceste meleaguri îi au drept reper în viață.
Priviți în jur și, cu mîna la inimă, întrebați-vă: cîți prieteni adevărați aveți? Oriunde ai fi, se vorbește numai despre bani…Care suflet? Ce nemurire? Ce poți aștepta de la niște oameni care sînt îngropați pînă la gît în materie? Din fericire, nu sînt toți la fel. A mai rămas o mînă de oameni care poartă în suflet lumina strămoșilor. Feriți-vă de omul-omidă, ca să nu deveniți și voi ca el. Oare ce s-a petrecut cu noi? Cum de ne-am pierdut memoria, cum am uitat tot ceea ce știam despre originea noastră Divină și ne amintim numai evenimentele zilei de astăzi?
Este greu să-ți potrivești conștiința astfel încît să vezi evenimentele care se petrec acum în dimensiunile coordonate de strămoșii noștri, fără a cunoaște înțelepciunile lui Zalmoxe. Este greu – cu simțurile noastre pămîntene – să ne imaginăm timpul unui anumit început.
Zalmoxe ne-a inițiat în taina embrionului vieții, de unde am aflat că ceea ce se petrece în pîntecele mamei dispune de o înaltă conștiință divină, care nu poate fi cuprinsă în cadrul unei singure vieți omenești. Scopul unui eon este păstrarea echilibrului dintre genuri, pentru a trăi în concordanță cu întregul. Numai în această armonie se poate aduce pe lume o ființă asemenea lui Dumnezeu. Prin cei 12 pași zalmoxieni, ne pregătim pentru activarea ADN-ului – eveniment ce va avea loc în anul 2012 – prin care vom putea modela și însufleți materia.
Numai prin evoluția sufletului, corpul fizic se aliniază corpurilor subtile, pentru a forma o singură aură, care oferă posibilitatea intrării în dimensiunea lui Zalmoxe, unde funcționează Legea Ființării, după care evoluează întregul Univers.
Alexandru Ștefan   

Clopotarul dacilor - 42


         Templul nemuritorilor

Pe măsură ce se apropie anul 2012, simțim cum se comprimă timpul. Multe suflete - care cunosc semnele - se gîndesc serios și profund, la ceea ce ar putea face pentru a se încadra în planul Divin. O parte a omenirii trăiește precum animalul care este sacrificat de Crăciun, adică petrece pînă în ultima zi, cu gîndul că trăim o singură dată și oricum ne așteaptă moartea; o altă parte crede că va veni un înger care o să-i despartă pe cei buni de acei răi și vor trăi fericiți în Rai…un fel de vis neîmplinit al comuniștilor. Cei care nu gîndesc deloc abia așteaptă să se distreze în haos.  
Un popor bine pregătit se descurcă și în situații dificile. Este un moment despre care puțini oameni ne pot oferi lămuriri – ce va fi și cum să ne descurcăm în astfel de situații. Eu cred că răspunsul se află în noi înșine. Nădăjduiți în Dumnezeu, dar nu stați cu mîinile în sîn. Străbunii mai spuneau că Cerul îl ajută pe acel care încearcă să se ajute singur. În contextul în care conducătorii acestei lumi au capacitatea de-a ne anunța doar cu o săptămînă sau două înainte de-a se întîmpla ceva, înseamnă că trebuie să ne întoarcem cu gîndul la străbuni, ca să primim de la ei un răspuns sigur și în folosul sufletului:
Eu, cel ce reprezint neamul și vița din care m-am născut, rog să fiu îndrumat de cele mai înalte trepte ale copacului meu genealogic ca să ieșim cu toții nevătămați din acest spațiu limitat.   
Răspunsul străbunilor: Zalmoxe și aleșii acestui neam lucrează, în prezent, la temelia unei dimensiuni noi în acest spațiu. În decurs de nouă luni de zile, în centrul lumii se va construi templul nemuritorilor. Din acest centru energetic se vor deschide 12 canale prin care toți nemuritorii din Dacia Primordială vor avea posibilitatea să călătorească în timp, pentru a ajunge la destinație. La împlinirea vremii, celor care cred în nemurire li se vor destăinui locul și timpul plecării. Pămîntul se va reforma împreună cu omenirea. Cei care se pregătesc de trecere se vor activa ca să-i ajute pe toți acei care vor să-și continue viața pe Pămînt, pentru a descoperi în profunzime nemurirea. Fiecare va primi după cum crede – cel care crede că va ajunge la Dumnezeu prin moarte va muri. Oamenii care cred în nemurire vor supraviețui, dar trebuie să-și pună propria individualitate în slujba evoluției. Iată posibilitatea aflată la îndemîna oricui, pentru a ieși din cercul rotirilor la nesfîrșit pe calea exprimării de sine.
Numai iluminarea prin duh a tuturor calităților omului îl poate face nemuritor. Doar atunci cînd omenirea devine nepăsătoare și nu intuiește planul Divin s-ar putea ivi o situație de criză, care ar putea conduce spre un rezultat tragic pentru mulți dintre pămînteni, căci nu puțini vor fi cei care nu vor reuși să-și încheie ciclul evoluției lor spirituale, pentru a-și îndeplini propriul rol în dezvoltarea Universului.
Alexandru Ștefan  

Clopotarul dacilor - 41

                                              Mesaj pentru descălecători

Tot ceea ce se întîmplă și se va întîmpla pe Pămînt rămîne veșnic înscris în memoria planetei și a Universului. Aruncînd numai o simplă privire prin cartea mamei Geea se poate afla despre fiecare popor în parte - ce fapte bune sau rele a făcut și ce nivel de evoluție are. Dar, înainte de-a răsfoi Cartea Pămîntului, citește cartea vieții tale, cunoaște-te pe tine însuți și numai atunci o să-ți fie mai ușor să descoperi și alte dimensiuni.
Această informație a fost păstrată de către străbuni și destinată primilor descălecători, pentru ocrotirea și evoluția neamului solar:
Sînteți fiii și fiicele Marelui Soare, din care toată lumea s-a născut. Sînteți rădăcina acestei lumi, din care se va renaște omenirea. Pentru Alimoșii din Carpați: activați ritualul șarpelui și treceți prin pîntecele lui ca să învingeți frica și moartea; ieșiți prin curbura arcului carpat, descălecați și stați un an solar; taina este ascunsă în cuvîntul CAR-PAT; mesajul se află codat în catren; cine-l va înțelege va veni acolo unde-i este menirea.
Ora știe în car patul
O să fie cînd din nou
Ora va bate tot aici
O să vă-ntoarceți

La car navă o să-i zică
Alimoș e pe potică
Nouă luni mai ai de stat
Tot aici va fi schimbat

Zalmoxe o să-i găsească  
Pe cei cinci avînd în ceată
Fiecare cite 125
Regăsiți-vă, uniți-vă

Și arătați-le calea
Celor care vă urmează
Se vor activa și ridica
25625

Totul se va transforma
În folosul omului
Rîvnește și cîndva
Vei reuși și tu.
                                        Alexandru Ștefan

Clopotarul dacilor - 40

      Între Bine și Rău se află înțelepciunea
Stînd acolo, în colțișorul tău și răsfoind “clopotarii”, cred că te întrebi  adeseori: cum de-am reușit să deviem atît de mult de la planul Divin?
          Înaltul principiu al Creației a fost înlocuit de inventarea diverselor forme cu o frumusețe înșelătoare și aparent atrăgătoare. O frumusețe rară reprezenta frumusețea sufletului și a copacului genealogic din care s-a născut el sau ea. Într-un cuvînt, potențialul creator a fost preschimbat și dirijat în perfecțiunea formei, pentru a seduce și a domina.
          Războaiele au adus nenumărate necazuri femeilor din Dacia; multe dintre ele erau luate ca trofee de către cotropitori și singura răzbunare a lor era abandonul spiritual. Prin această metodă, ele distrugeau arborele genealogic al inamicului, născîndu-i un fel de roboți.
          Într-un fel sau altul, Creația Divină a fost transferată în planul sexual al vieții, atrăgînd după sine veșnicul conflict și veșnica atracție dintre principiile masculin și feminin. Negăsind o ieșire din această situație paradoxală, bărbatul și femeia au fost atrași mai mult în zona formelor cu caracter sexual, uitînd că aceste corpuri omenești trebuie umplute cu înțelepciune Divină, pentru a se putea ridica la Cer. Ca urmare a acestei devieri, avem astăzi o societate plină de femei și bărbați “miss/mister planeta”, care habar nu au că sufletul, fără un suport spiritual, este ca un măr frumos, dar viermănos. Un astfel de individ nu are activat corpul stihinic-static și, fără această conexiune, energiile creatoare pătrund cu greutate prin el, în planul fizic, care blochează legătura cu Universul. Trăind cu un asemenea om-robot, te va zăpăci cu poftele sale și, cu timpul, vei deveni sclavul lui.
Energiile feminină și masculină de același nivel mențin sănătatea și vitalitatea partenerilor. O armonie dintre genuri face posibilă eliberarea meridianelor din energiile animalice. Femeile și bărbații cu energii joase – deseori și cu trupuri perfecte – reprezintă o capcană pentru sufletele înalte, care sînt oprite în acest spațiu pentru a satisface pofte animalice. Numai acei care vor stăpîni materia fără a depinde de ea se vor ridica deasupra lumii și, urmînd calea desăvîrșirii, vor păși către sfîrșitul dualității.
Echilibrul îl face pe om să stăpînească albul și negrul, să înțeleagă dezvoltarea unitară,în care involutivul și evolutivul își găsesc locurile. Sufletele care nu pot atinge nivelul echilibrului primordial își îndreaptă forțele în lupta cu cei răi, considerîndu-i negri pe toți, în afară de ei înșiși. Nefiind în stare să se unească cu întregul, ei se zbat între dualități, fără a conștientiza acest lucru. Necunoscînd legile Divine, ei emit propriile legi, unde interpretează Binele și Răul și dau verdict după propria lor judecată. Convinși fiind că fac bine, ei provoacă un prejudiciu de neîndreptat: dorind să se opună Răului, cad ei înșiși în plasa acestuia.
O ființă care își găsește liniștea și calea spre desăvîrșire devine o verigă din conglomeratul Spiritului, atît în ceea ce privește corpul fizic, cît și în buna funcționare a corpurilor subtile. Numai o acțiune echilibrată, în concordanță cu interesele Întregului, va dispune de o putere deplină, dătătoare de rezultate bune în folosul sufletului. Cu această ocazie, este de dorit ca bărbatul și femeia să nu se aleagă întîmplător, ci să se găsească într-o proximitate spirituală, să creeze împreună pe cele mai înalte planuri; în planul stihinic-static – o aură stabilă, purtătoare a principiilor masculin-feminin, reunite în iubire necondiționată.
Alexandru Ștefan

Clopotarul dacilor - 39

 
                Invocarea Luminii (lll)

          5.45 – ora României – o ploaie torențială, însoțită de fulgere și tunet, m-a trezit de draga dimineață, îngîndurat că Lumina are treburi mai importante decît să stea de vorbă cu mine.
Lumina: sînt aici și veșnic peste tot.
Eu: înseamnă că dorm bine…
Dacă dorești să nu pierzi legătura cu Eternitatea, așează-ți rugăciunea, încă de seară, între somn și starea de veghe, iar cuvîntul întrupat prin vibrația sa va risipi hotarul dintre dimensiuni.
Mulțumesc, aveam nevoie de acest sfat, dar către cine să mă adresez în rugăciunea mea?
Cea mai mare instanță Divină care este responsabilă de evoluția și destinul vostru în acest spațiu  este Soarele.
Înseamnă că am deviat de la credința autentică.
Nu numai voi, ci majoritatea pămîntenilor.
De ce Puterea de Sus a permis așa ceva?
Oamenii de pe Pămînt  iubesc mai mult revoluția decît evoluția.
Cum să îndreptăm lucrurile?
Întoarceți-vă cu fața către strămoși.
Noi am uitat cine sîntem și de unde venim…ne poți ajuta și îndruma?
Orice religie care zidește mai mult în materie decît în suflet nu are suport Divin.
Ce să facem pentru a cunoaște adevărul pur?
Rugați-vă direct, fără intermediar: Tată Cer și Mamă Pămînt, prin voința și credința mea invoc Duhul Suprem, pentru a mă ridica din acest spațiu ca să cunosc desăvîrșirea și creația Ta, Doamne. Mă voi strădui să-Ți semăn Ție, prin faptă și devotament, pentru a deveni un mic Dumnezeu, în slujba întregului Univers și veșnic păstrător al adevărului Divin.
Așa vom face, Lumină mare. Mulți se vor bucura, dar și mulți se vor supăra că li se strică rînduiala pe Pămînt.
Numai Dumnezeu reformează Pămîntul. Omenirea s-a împotrivit întotdeauna schimbărilor cerești.
Reiese că ființa umană este cea mai încăpățînată din Univers?
Sînteți cam obraznici și vă considerați cei mai deștepți, deși faceți multe lucruri nesăbuite.
E cam trist să afli adevărul, dar avem și ceva bun în noi sau…
Sînteți copiii noștri, cei mai mici și cei mai scumpi din tot Universul.
Deja așteptam vărguța, dar m-am liniștit. Noi, acești mai puțin obraznici, ce să facem atunci cînd se va petrece reforma Divină?
Să vă conformați planului Divin și să ieșiți neobservați din lume. Cînd se vor îndeplini toate condițiile, invocați din țesutul Cerului puterea celui care vă reprezintă neamul; el deține toate cheile ce vor descuia lada de fier ca să-și ia sabia ce ocrotește neamul.
Vom reuși să ne mobilizăm într-un interval de timp așa de scurt, Lumină dătătoare de viață?
Cu Dumnezeu totul este posibil, numai să crezi cu adevărat. Activați ritualurile pe care le-au păstrat străbunii voștri și mulți se vor schimba.
Pe unde să-i caut, Doamne, căci pe aici nici nu se pomenește de vreo reformă Divină?
Sînt puțini, dar buni, așteaptă doar un semn pentru a se alinia planului ceresc.
Poate îi îndrumi și pe aceia care dețin toată puterea oamenilor de pe Pămînt?
Ei vor să mă schimb eu în folosul lor, în loc să se schimbe ei în folosul sufletului.
Cum să trăim mai departe, Doamne, că mergem ca prin ceață?
Să vă construiți un adăpost din credință și atunci orice schimbare va fi în folosul vostru.
De unde atîta frică și panică în sufletele oamenilor?
Din necunoașterea Puterii Divine și lipsa dorinței de-a schimba ceva.  
Cum de-am căzut în această capcană?
Descoperind greșelile, nu le repetați, luați totul ca pe o experiență.
Alexandru Ștefan