Calea desăvîrșirii seamănă cu o scară, pe care te ridici
spre descoperirea destinului. Dacă scara este rezemată de un perete nepotrivit
îți irosești întreaga viață și nu vei ajunge nicăieri. Călătoria în interiorul
propriei ființe te ajută să nu bîjbîi la exterior, îți curăță calea spre a-ți
realiza visele pentru care ai venit pe Pămînt. Trăim într-o lume aglomerată și
foarte agitată, iar în fruntea omenirii se înghesuie acei care au mai mult
tupeu. Mai mult se agită oamenii care au o oarecare pregătire profesională. Dar,
cînd văd că sînt conduși de persoane incompetente, nu mai vor nimic și
consideră că viața lor profesională este un eșec.
Viața s-a transformat într-o mare minciună – cum deschizi
ochii, auzi zeci de posturi informative care ne mint, în funcție de orientarea politică a partidului la care au aderat. Este greu,
pentru un suflet, în acest imens haos, să-și formeze o părere proprie. Manipularea
a devenit o profesie care, treptat, va distruge toate principiile pe care s-a
ridicat omenirea. Cei ce mai au puterea de-a gîndi se izolează de această societate
pentru a-și salva copiii. Există deja comunități întregi care trăiesc fără
televizor, se hrănesc și trăiesc în armonie cu natura. Nu este un îndemn să ne
întoarcem la epoca de piatră, dar măcar pînă la vîrsta de 15 ani putem crește o generație
care să gîndească sănătos, fără Dumnezeul
Televizor Telefon. Dacă tinerii stau
împreună pe aceeași bancă și își fac declarații de iubire prin sms, încercați
să vă imaginați ce societate vom avea peste 20-30 de ani – toți cu căști pe
urechi…degeaba vor striga bieții părinți după ajutor, nu o să-i audă nimeni. În
cel mai fericit caz, vor ajunge în aziluri. Dar, după pofta de muncă pe care o
afișează tinerii, în prezent, azilul vostru va costa foarte mult.
Copilul care crește asemenea unei omizi va mînca și frunza
copacului pe care a crescut. Dacă nu ne ocupăm de resetarea acestei societăți,
vor apărea niște dictatori, care vor face propriile reforme. Trebuie să conștientizăm
faptul că zidim o lume din zăpadă care, la prima adiere de vînt, se va prăbuși.
Un război sau un cataclism se declanșează atunci cînd omenirea merge într-o
direcție greșită. Am devenit un popor trist și mergem cu privirea ațintită spre
pămînt, nu mai vedem cerul. Poate mai avem o șansă, dar este important să ne
trezim și să schimbăm direcția. Mulți români au schimbat lumea în bine, eu cred
că vom reuși să ne transformăm și noi, dar numai dacă vrem cu adevărat acest
lucru.
Alexandru Ștefan
