Reportaj foto

Sărbătorile de iarnă la daci - simboluri
- reportaj foto -
Igor Sîrbu, artist fotograf


http://www.youtube.com/watch?v=g5yHvjvEC-o&feature=youtu.be



Invocație la solstițiul de iarnă




Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, Moș al neamului solar



Prin voința și credința noastră, Te invocăm în mijlocul nostru ca să ne deschizi portalul către dimensiunile Tale necunoscute nouă. În ziua solstitiului de iarnă, începem călătoria noastră, din acest loc al neamului, către înălțimea Ta și Îți comunicăm că noi, urmașii neamului, ținem steagul eternității sus și vom împlini voia Ta precum în Cer așa și pe Pămînt. 

Clopotarul dacilor 188



        Se apropie, cu pași mărunți, Ziua Soarelui sau – cum îi mai spuneau străbunii – Crăciunul. Oamenii cu calități strălucesc din interior precum razele soarelui și știm că o rază luminează pentru toată lumea. O ființă cu har Divin nu va trăi niciodată pentru ea însăși fiindcă tinde să se ridice la Cer. Oamenii care trăiesc doar pentru ei înșiși plătesc cu moartea și așteaptă să fie îngropați ca niște eroi. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
De ce majoritatea oamenilor, care se află în postura lupului moralist, nu învață să fie și morali?
Este mai ușor să faci pe sfîntul decît să fii sfînt. Înaintașii au muncit pentru voi fără să vă prezinte nota de plată, dar cu speranța că vă veți desăvîrși. Ființa care simte rănile poporului și le tămăduiește prin faptele sale este cu mult mai presus decît acel ce le zgîndărește.
Pentru ce se mai luptă popoarele lumii între ele dacă Pămîntul este deja secat de zăcăminte?
Începînd cu cel de-al doilea război mondial și pînă în prezent, lupta adevărată nu a fost niciodată pentru bogățiile solului. Pe Geea trăiesc cercuri de oameni care au ieșit de multă vreme din goana materiei. Lupta se dă acum pentru găsirea portalului care conduce spre alte dimensiuni. În Antarctica se luptă rușii cu americanii, dar nemții au reușit – încă înaintea începerii războiului – să intre în antreul portalului, construind un scut perfect la intrare. La voi, în România, se dă lupta dintre corporațiile care vor, cu orice preț, să cumpere munții Carpați pentru a găsi intrarea în subteran. Civilizatia noastră deține nucleul Pămîntului și nimeni de pe Pămînt nu este în stare să se apropie de noi. Acelora care caută ieșiri spre alte dimensiuni le comunicăm că, prin intervențiile brutale, își pun în pericol viața proprie, dar și soarta poporului din care provin. Este adevărat că există portaluri ce conduc spre alte dimensiuni, dar către ele se ajunge numai prin ridicare spirituală.
Care dintre statele lumii deține legături strînse cu civilizațiile extraterestre?
Cunoaștem o civilizație din sistemul solar care a făcut un demers către pămînteni cerînd să fie ajutați căci planeta lor era pe moarte. În anul 1947, președintele SUA s-a întîlnit cu entitatea de pe planeta pe care o vom numi X, pentru a le acorda un spațiu în vederea evacuării arsenalului nuclear. Astfel, în America a apărut Zona 51 și, totodată, o colaborare între pămînteni și extratereștri. Marile puteri de pe Pămînt au contacte cu civilizațiile mai avansate, iar voi nu sînteți informați pentru că așa doresc aceștia din urmă. Din cîte știm, această restricție a fost eliminată, la un moment dat.
Dacă totul este predestinat, în spațiu și pe Pămînt, de ce noi mergem…din greșeală în greșeală spre victoria finală?  
Este greu să te ridici din infecțiile haosului, puterea îl orbește pe om. Ființa umană crede că, după cum a modelat materia de pe Pămînt, va putea să obțină și nemurirea. A găsi portalul este numai un prim pas. Pentru a călători și a trăi în alte dimensiuni este nevoie de o pregătire temeinică. Omenirea trebuie să conștientizeze că intrarea în portal nu se face prin săpături în subteran. În primă fază, se depistează drumul paralel cu portalul și se cercetează bine norii ce camuflează intrarea. Apoi, pentru deschiderea portalului, este nevoie de un inițiat care pregătește apa, alimentația și un dolmen prin care începe călătoria în timp. Nemurirea nu se dobîndește prin setea de a trăi în acest spațiu pămîntesc, ci pentru a descoperi întregul Univers. Un suflet vine pe Pămînt cu misiunea de a strînge cu secera înțelepciunea neamului dar, din păcate, mulți se întorc cu mîinile goale și cu secera pierdută.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 187




Împăienjeniți în iluzie și zăpăciți de timp, încercăm și noi, cum putem, să descîlcim ițele Întregului. Am aflat că, de fapt, această dimensiune este doar un loc unde ne putem îndrepta greșelile. Dar, un gînd mă urmărește: și dacă, totuși, un suflet reușește să se trateze de afecțiunile acumulate, cum poate ieși din această dimensiune? Cu aceste frămîntări și întrebări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Răspuns: O entitate care își rezolvă afecțiunile acumulate poate părăsi Pământul în orice moment adică se poate uni cu Întregul. Această particulă de jos a cugetului deține toate tainele Întregului, care stau în formă latentă. Activarea tainelor și accesul la informație sînt posibile numai atunci cînd începe misiunea predestinată a subconștientului.
Dacă se poate, dați-ne cîteva repere pentru acei care sînt pe calea eliberării din haos. Care sînt primii pași către ieșire?
Toate civilizațiile din Univers locuiesc în așa-zisele găuri negre, după cum le numiți în dimensiunea voastră. Fiecare planetă are genul său – cele de gen masculin expiră adică resping tot ceea ce se apropie de ele. Planetele de gen feminin inspiră deci pot înghiți orice obiect ce se apropie de planete, este un fel de scut pentru fiecare mic univers. În hologramă există două căi de intrare și de ieșire, nu în zadar munții voștri sînt sfredeliți dintr-un capăt în altul. Iluminații ce veghează asupra ființelor care,  prin desăvîrșire, se eliberează de afecțiunile Întregului îi conduc spre ieșire. Aceste canale de teleportare a entității către Întreg  erau construite în prejma sfincșilor. Canalul seamănă cu o fîntînă (dolmen) care duce spre interiorul muntelui și cîndva, romanii au distrus multe dintre aceste canale, mai sînt doar cîteva în întreaga lume. Porțile de trecere erau fie pătrate, fie rotunde sau piramidale. În cerc se făcea regenerarea corpului fizic, în pătrat se aplica ritualul trecerii și în piramidă avea loc teleportarea. Entitățile care nu reușeau să se curețe de afecțiunile acumulate de către Întreg se adresau iluminaților pentru a le acorda mai mult timp în iluzie, în vederea rezolvării tuturor problemelor. Ființa umană era așezată într-o fîntînă de gen feminin și adormită, timp de nouă luni de zile, pentru întinerire. Fîntînile de gen masculin erau folosite pentru teleportare și doar prin intermediul lor se făcea legătura cu interiorul muntelui. În cele nouă luni de hibernare a corpului fizic, fiecare ființă umană se elibera de bătrînețea  care-l făcea neputincios, pentru a-și putea duce misiunea pînă la capăt. Toate aceste încăperi erau construite din pietre mari, neșlefuite la exterior, cu găuri mari, rotunde la intrare, dar șlefuite în interior. Apa joacă un rol important în pregătirea corpului fizic către regenerare și, cîndva, se lua direct de pe stîncile înghețate. Pe tărîmul vostru mai există, din fericire, entități care vă pot dezvălui întregul ritual și tainele ridicării din haos.
De ce unii oameni vor să iasă din hologramă cu orice preț, dar fără a-și îndeplini misiunea?
În primul rînd, ei nu conștientizează că reprezintă Întregul și că soarta eonului se află în mîna lor. De obicei, în hologramă vine cea mai evoluată părticică din Întreg. Ignoranța poate să apară numai dacă părticica subconștientului nu a luat parte la acumularea infecțiilor și nu simte nici o vină pentru ceea ce a făcut Întregul. Oamenii uită repede că cele mai mari greșeli pe care le comit copiii sînt îndreptate de către părinți. O mamă adevărată nu se dă niciodată într-o parte cînd trebuie să-și apere copilul, la fel este și cu Întregul. Ființa din hologramă trebuie să conștientizeze că totul depinde de ea. Această părticică a cugetului, care este responsabilă de tot Întregul devine, la întoarcere, capul Întregului, așa că merită să munciți. În mormînt poți duce numai partea vieții pe care ai trăit-o pentru plăcerile tale. În Cer te vor ridica faptele tale, pe care Întregul pășește ferm spre nemurire, avînd un cap demn să-l reprezinte care, de fapt, ești chiar tu.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 186


Oricît de grăbită ar fi viața și oricît de încîlcite ar fi calendarele, venirea Anului Nou îi face pe oameni să se oprească puțin din roata timpului. Această numărătoare inversă – pînă la schimbarea anului – ar trebui să-l aducă pe om în ritmul cosmic pentru a emana un gînd măreț, creator către Pămînt și Univers. Noi, pămîntenii, pe parcursul întregului an, încercăm să întoarcem vorba înapoi celor apropiați fără să conștientizăm că, la sfîrșitul anului, ne putem lovi singuri de vorbele întoarse. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Ce reprezintă viața de pe Pămînt și ce scop are?
Viața în sine reprezintă Eternitatea, o mie de ani pe care îi trăiau strămoșii noștri s-au comprimat în cei o sută de ani pe care îi trăiți voi, astăzi. Viața de pe Pămînt este o iluzie, pe care unii o mai numesc și hologramă. Ca să descifrați mai ușor informația legată de viața trăită în hologramă vă dăm următoarea pildă: presupunem că voi sînteți entități înalte, trăiți în altă dimensiune și îndepliniți diferite misiuni. Dacă o entitate a avut misiunea de-a fi spion într-o dimensiune  și ulterior începe să spioneze toți vecinii, va fi trimisă în hologramă ca să fie tratată. Dacă un general a luptat ca să-și apere semenii și, la întoarcere, încearcă să provoace un război fără temei va fi trimis în hologramă. Așadar, holograma îndeplinește rolul unui spital de boli contagioase. Cu o părticică din conștiința entității afectate, totul este trimis în hologramă pentru a fi tratat. Pe măsură ce afecțiunile din hologramă vor fi eliminate entitatea se va ridica pe scara evoluției. Altfel spus, dacă entitatea acumulează, de la o misiunea la alta, afecțiuni de care nu se poate trata în iluzie va fi atrasă în totalitate – de afecțiuni – în hologramă. Din cauza ignoranței, multe entități au nimerit în hologramă, nu mai înțeleg unde-i Cerul și unde-i Iadul și încearcă să se războiască cu toată lumea.  
Entitatea care, din cauza afecțiunilor și în mod inconștient, a nimerit în hologramă, se mai poate elibera?
Din orice situație există o ieșire dacă ființa umană conștientizează unde se află și din ce cauză a nimerit acolo. În prima fază, se depistează toate infecțiile care încurcă sufletul în evoluție. Orice poziție care poate declanșa un conflict nu este din dimensiunea Adevărului, ci din hologramă. Nivelul de gîndire și acțiune constructivă îți va micșora ghemul afecțiunilor acumulate. Numai după ce sufletul se simte ușurat de povara gîndurilor distructive se poate accesa cel de-al 25-lea ceas, care va deschide poarta călătoriei în alte dimensiuni. Ființa care acumulează ură pentru a-și ucide dușmanii o face fiindcă nu poate ucide dușmănia din ea însăși. Timpul petrecut în hologramă de către entitatea afectată este o mare experiență și, în același timp, este de aur adică nu-l poți irosi în zadar. Prin muncă înverșunată și cu norocul de-a fi ghidat de un inițiat, se poate deschide orice ușă ferecată. În caz contrar, vei deveni un scrin închis cu lacătul iluziei. Indivizii care greșesc mereu învățînd numai să-și ceară scuze nu îndreaptă nimic. Acei care tot timpul spun că învață și nimic nu înțeleg înseamnă că nu sînt vrednici să înțeleagă. Ființa care emană venin este mai periculoasă decît viespea ce înțeapă – ambele sînt precum două muște care visează să facă miere. În dimensiunea iluziei ați ajuns prin afecțiunile acumulate, iar eliberarea din capcana hologramei se face numai prin fapte ziditoare. În hologramă, cele mai mari alianțe se fac între mincinoși și tîlhari, iar proștii sînt acei care îi susțin și visează să devină ca ei. Iubirea, în hologramă, este întîlnită foarte rar fiindcă aici au căzut toți acei care se iubesc numai pe ei înșiși. Cînd veți conștientiza că, în această iluzie, purtați în suflet iubire, cu siguranță veți găsi drumul spre casă.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 185



        Străbunii ne reamintesc că numai pacea primordială din sufletul nostru ne poate apăra de răul care ne înconjoară. Această pace trebuie să fie zidită din lumină căci doar pacea poate apăra Adevărul. Din cauza necunoașterii am adus sufletul într-o mare belea din care nu știm cum să ieșim. Cu aceste frămîntări și întrebări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Am înțeles și conștientizat că, dacă nu schimbăm ceva în curînd, putem ajunge la nivelul energetic al animalului. De la ce și cum să ne ridicăm din această mocirlă?
Entitățile care au venit cîndva din alte dimensiuni pe Pămînt cu scopuri nobile și s-au înglodat în nedesăvîrșirea oamenilor încă mai cunosc drumul spre casă. Fiecare popor care s-a format de-a lungul timpului ca stat independent a avut un Avatar adică un zeu. Ridicarea unui popor începe de la regăsirea rădăcinii din care s-a zidit. În primă fază, o entitate înaltă este recunoscută de emanațiile sale, cinci dintre acestea formînd nucleul. Pămîntul este ghidat și păzit de uniunea celor cinci civilizații din alte dimensiuni. Dar, trebuie să știți că există și civilizații care abia așteaptă să vă înecați în propria cădere.
Dar, ce se întîmplă cu popoarele care nu-și regăsesc rădăcinile și Avatarul?
Înseamnă că au intrat în ignoranță totală și treptat vor fi înghițite de către poporul care le-a întins plasa.
Care sînt primii pași de eliberare din mrejele haosului?
Avatarul, împreună cu nucleul, găsește tărîmul și portalul dintre strămoșii mai avansați și acei care caută desăvîrșirea. Între tărîm și dimensiunea strămoșilor trebuie descoperit Duhul muntelui, care face legătura între cele două părți. Un reprezentant al celor cinci este prezentat de către Avatar, Duhului.  Treptat, după o oarecare perioadă de timp, se deschide hotarul dintre tărîmul celor care caută și strămoșii mai avansați. Prima etapă este cea mai grea pînă cînd se stabilește armonia dintre om și natură. Cînd natura se asigură că acest suflet este curat și nu reprezintă un pericol îi destăinuie semnele. Pe dimensiunea tărîmului se formează o aură protectoare unde pot trăi numai sufletele care caută cu adevărat desăvîrșirea. Nu vă amăgiți că vă puteți desăvîrși în lumea în care trăiți, iluzia vă poate convinge doar că ați acumulat datorii ale destinului, nimic altceva.
Dar, oamenii care ajung pe tărîmul desăvîrșirii au venit tot din lumea aceasta, nu-i așa?
Nimeni nu vă spune unde și cum să trăiți, este doar o alegere a sufletului. Îndrumarea este pentru acei ce caută, cei care stau pe loc cunosc totul și învață pe toată lumea… Pe marele drum al istoriei omenești puteți întîlni numai răscruci unde au fost uciși oameni nevinovați.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 184


Încet, dar sigur, iarna s-a așezat pe tronul său de regină și s-a apucat de înălbit întreg pămîntul cu neaua ei. Cine este pregătit se bucură căci se odihnește o perioadă de timp, iar pămîntul are o pauză să se regenereze. În această liniște primordială, mă urmăresc niște întrebări la care sper să primesc răspunsurile din Civilizația Vodă.
De unde și cum a început degradarea lumii?
Toți trăitorii din Marele Univers trec prin testul Creatorului. Zeii care au venit pe Pămînt au avut, la rîndul lor, de trecut prin propriul examen. Mulți zei s-au amestecat cu oamenii și, necunoscînd consecințele, au rămas prizonieri în acest spațiu. O perioadă de timp – pînă la amestecarea raselor – ei au guvernat Pămîntul și se bucurau că omenirea învață de la ei desăvîrșirea. Amestecul sîngelui (amestecul raselor) a infectat ADN-ul ființei umane cu diferite boli și programe distructive. La începutul Creației, ADN-ul pămîntenilor era asemănător cu al zeilor, dar amestecul sîngelui a condus la dispariția ultimilor regi veniți de Sus.
Dacă toate rasele aveau același ADN de unde au apărut infecțiile?
Este corectă întrebarea, dar fiecare rasă avea propriul nivel de evoluție. Europa voastră este un continent mai bătrîn decît altele și, dacă nu veți lua măsuri de protecție, în locul vostru vor veni alții.
Ce consecințe poate suporta omenirea dacă această degradare nu este stopată?
În primă fază, creierul omului se micșorează și, treptat, ființa umană se va întoarce în corp de animal. Va fi pentru voi o mare surpriză să aflați că, de fapt, nu omul provine din maimuță, ci maimuța provine din om. În această degradare a omului, Cosmosul încearcă să schimbe traiectoria omenirii, aducînd pe Pămînt așa-numiții copii indigo. Ei au misiunea de-a construi o punte între lumea veche și lumea nouă. Acei foarte puțini oameni, care au rămas pe linia de plutire trebuie să elimine, cu ajutorul geneticienilor – afecțiunile ce distrug ADN-ul uman. În acest moment, știința nu ar trebui să se concentreze asupra modificării genetice a alimentelor, ci să încerce să scape omenirea de un mare dezastru. Cu ajutorul geneticienilor se poate trata orice boală considerată incurabilă, se pot elimina din structura ADN-ului programe precum moartea sau bătrînețea.
Înțeleg că degradarea ne poate transforma în animale. Dacă această maimuță se trezește, într-o zi, cu un buton nuclear în mînă, ce se va întîmpla cu noi?
În primul rînd, trebuie să conștientizați că acest lucru se poate întîmpla și, în această situație, acei care sînt treji vor trece, împreună cu copiii indigo, într-o lume nouă. În trecutul foarte îndepărtat al Pămîntului, ADN-ul oamenilor uriași s-a apropiat – din cauza decăderii – de cel al dinozaurilor și, în final, au fost cu toții nimiciți. Acum, ADN-ul vostru coincide, în proporție de 99% cu ADN-ul primatelor, ceea ce înseamnă că vă îndreptați cu pași siguri spre această specie. Repetăm că salvarea omenirii poate veni de la oamenii de știință din domeniul geneticii.
Ce ne deosebește de maimuță, ce reprezintă acel 1%?
Voi încă mai încercați să ieșiți din situația în care vă aflați, încă mai vreți să vă ridicați.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 183

Omul nedesăvîrșit umblă tot timpul supărat, convins fiind că, în această supărare, poate cerși ceva de la Dumnezeu. Parcă ar fi prea simplu, să avem tot ce ne dorim doar întinzînd mîna… Tot ce ne-a lăsat Zalmoxe drept moștenire pentru desăvîrșirea sufletului ne poate fi de mare folos. Însă, mulți dintre noi am cam uitat de la ce anume să începem și cum se atinge desăvîrșirea. Străbunii spuneau că păcatul nu dispare dacă îi tai capul omului. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Cu cît mai mult descoperim Pămîntul cu atît mai tare ne convingem că civilizațiile care au trăit înaintea noastră au fost mult mai avansate decît noi. De ce nu reușim să ne ridicăm la nivelul lor?
Voi veniți dintr-o dimensiune unde ceasul vostru biologic este de 25 de ore. Inițiații acestui tărîm cunoșteau foarte bine această taină de la Zalmoxe. Acei ce atingeau iluminarea pe Pămînt erau luați de către Zalmoxe în subteran pentru trei ani de zile. În subteranele din munții Carpați, ființa umană era ferită de razele ultraviolete ale soarelui și de influența lunii. În acea liniște primordială, inițiații intrau în ritmul normal al ceasului biologic, care le dădea posibilitatea să acceseze tainele din cel de-al 25-lea ceas.
Dar, de ce nu ne-au dezvăluit aceste taine în dimensiunea din care am venit și sîntem nevoiți să trăim într-o dimensiune de 24 de ore?
Nici unul dintre voi nu a venit în această dimensiune nepregătit, adică vi s-a dezvăluit totul. Aici, puneți în practică ceea ce ați învățat și trebuie să depuneți efort pentru a vă aminti ce ați știut bine cîndva. Mulți dintre voi cunoașteți soarta copiilor ce primesc totul de la părinți, devenind leneși și neputincioși. Societatea voastră este mult prea…dădăcită, sînteți comozi și dependenți de lucrurile ce vă produc plăcere în plan fizic. Un suflet care consideră Pămîntul ultima treaptă a evoluției sale înseamnă că nu a trăit deloc.
Ce se ascunde în ceasul pe care nu îl avem în această dimensiune?
Observați cîte lucruri se dau peste cap cu simpla trecere la ora de iarnă. A trecut multă vreme pînă cînd ați intrat în acest ritm de 24 de ore. În subconștientul vostru se păstrează informația ritmului primordial și, imediat ce ființa umană cade în mediul ei primordial, totul se deblochează. Dar, trebuie să știți un lucru important – nimeni nu va fi adus înapoi dacă nu își pune cunoștințele în practică. Somnul și călătoria în timp îi dau omului alte informații, intrînd în ritmul biologic al celor 25 de ore. Cu toți sateliții săi, omenirea a pierdut din vedere cometa Ison. Dacă cineva ar fi stat în subteran, în starea ritmului celor 25 de ore, informația ar fi fost completă.
Ce rol îndeplinește cometa Ison? Este ceva mai mult decît un alt bolovan de gheață?
Civilizațiile mai avansate sfredelesc spațiul cu diferite comete, pentru a ajunge mai ușor acolo unde și-au propus să aterizeze. Gheața ce se împrăștie este utilizată ca și combustibil, așa că, odată cu apariția acestei comete, vă puteți aștepta și la oaspeți din alte dimensiuni.

Alexandru Ștefan 

1 Decembrie 2013



LA MULȚI ANI, DACO-ROMÂNI, ORIUNDE V-AȚI AFLA!




Clopotarul dacilor 182

Cometele trec, Mama-Pămînt rămîne – așa a fost de la începutul lumii. Am impresia că oamenii, cînd nu pot atinge desăvîrșirea, se pregătesc de moarte adică așteaptă sfîrșitul lumii. Cu aceste frămîntări și întrebări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.

De ce omenirea, în felul său, crede că Pămîntul este atît de fragil încît poate fi distrus în orice clipă? Este adevărat?

Dacă ființei umane i s-a dat un înger păzitor, de ce credeți că Pămîntul nu ar beneficia de protecție divină? Dacă nu ar fi avut scut divin, cu siguranță că Planeta Pămînt ar fi avut probleme. Sfatul nostru este să stați în liniște căci acest astru nu este un pufuleț de păpădie care poate fi dat jos de orice asteroid rătăcit în spațiu. Voi trebuie să vă ridicați spiritual pentru ca rezonanța dintre Pămînt și Univers să crească. Pămîntul este o școală unde ființa umană învață și pleacă. Nu ucideți cu mintea ceea ce a făcut Creatorul, înmulțiți bucuria minunii din voi și atunci veți merge în pas cu Întregul. Implicați intuiția în tot ceea ce faceți și ea va sincroniza ritmul interior cu lumile paralele. Atunci cînd ritmul, vibrația și sunetul ating armonia, ființa umană poate obține totul din lumile paralele. În dimensiunea voastră există numai răul și binele ca să vă treziți Adevărul din voi. Ceea ce căutați nu se află în lumea voastră, cadourile pe care le primiți sînt din lumile paralele. Nu vi s-a întîmplat niciodată să vă rătăciți și, din senin, să apară cineva și să vă ajute? O dorință profund simțită și confirmată de intuiție are nevoie să stea în interiorul vostru ca să încolțească. Nu uitați că sunetul adică cuvîntul trebuie emis cu o intonație liniștită, fără emoții pentru ca vibrația să ajungă fără probleme la destinatar. Adevărul din interior conectează sufletul spre diapazonul lumilor paralele de unde ființa umană primește ceea ce își dorește și merită. 

Mulți dintre oamenii bogați sînt preocupați de nivelul acumulării materiale, nu de căutarea adevărului. Cum explicați acest lucru?

Din lumile paralele, mulți oameni spirituali primesc și bunuri materiale, dar ei nu le folosesc. Cei care, bogați fiind, nu au nici un fel de Dumnezeu, dețin ceea ce nu le aparține.

Cum se poate pătrunde în lumile paralele?

Nemurirea există în afara rațiunii voastre. Dacă doriți să intrați într-o lume paralelă trebuie să intuiți ce dorește sufletul, nu corpul fizic. O idee măreață, alimentată de credință, te poate conecta cu una dintre undele lumilor paralele. Este de dorit să vă treziți pînă la ora 8 dimineața, păstrînd în tot armonia. Lumile paralele nu sînt mult diferite față de lumea voastră. Este important să nu vă pierdeți ideea din interior și nu confundați călătoria în timp cu o simplă excursie. Cînd veți observa că multe lucruri pe care le simțiți devin realitate înseamnă că ați reușit să vă conectați la lumea din interiorul vostru.

Ce se întîmplă cu soarele și ce consecințe vor fi după traversarea acestei comete – Ison – care se află acum între Pămînt și Soare?

La ora actuală, soarele se străduiește să intre în parametrii normali ai cîmpului magnetic. Stagnarea și lipsa petelor de pe soare nu este nimic grav, soarele a acumulat o temperatură imensă pentru a face față apropierii cometei Ison și a o putea topi. O parte mică din această cometă va trece de soare și, trecînd pe lîngă Pămînt, poate provoca cutremure în lanț.  

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 181


A mai rămas o lună și cîteva zile pînă la sfîrșitul anului 2013 – un an cu multe semne și cu multe așteptări. În spațiu și timp se simte o presiune care ne apasă…nimic nu mai pare sigur, nici măcar ziua de mîine. Ce se întîmplă cu noi, cu sufletul nostru? Am ajuns că nici acești 100 de ani ce i s-au dat ființei umane să nu-i putem trăi în liniște și pace? Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Înaintașii voștri cunoșteau foarte bine toate legile celor trei dimensiuni în care evoluează sufletul. Prima dimensiune se numea Capidava adică lumea sufletelor întrupate. În această dimensiune, exista prima lege a somnului, unde ființei umane i se indica cum să doarmă ca să nu aibă coșmaruri din alte dimensiuni. Poziția în care omul doarme este foarte importantă pentru evoluția sufletului. În timpul somnului, sufletul călătorește în alte dimensiuni pentru a studia multe lucruri importante. Dacă ființa umană doarme cu picioarele spre ușă îi este foarte greu să revină în corpul fizic. Ușa de intrare în casă este și un fel de ieșire spre lumea morților și, dormind cu picioarele către ușă, sufletul se poate rătăci în lumea vîrcolacilor adică în dimensiunea sufletelor rele. Mulți se trezesc obosiți din somn, ceea ce înseamnă că poziția în care au dormit nu este corectă. Somnul trebuie să fie liniștit și benefic pentru suflet.
Cum să ne protejăm ca să nu ne rătăcim prin lumile rele?
Eliminați gîndurile negative și găsiți o poziție de somn potrivită astfel încît să vă treziți dimineața cu fața spre răsărit. Gîndul distructiv și poziția incorectă a corpului în timpul somnului pot conduce sufletul în zone de unde va trebui să depună eforturi uriașe pentru a se elibera. Despre somn, în lumea voastră, nimeni nu cunoaște nimic, dar cele mai mari manipulări și rătăciri au loc tocmai în timpul somnului. Corpul fizic, împreună cu sufletul, evoluează în școala naturii de pe Pămînt. Somnul îi aparține strict sufletului, pentru a se elibera de infecțiile corpului fizic. Concentrați-vă, în timpul zilei, spre lucruri mărețe, eliminați gîndurile negative, care vă pot ancora în timpul somnului. Călătoriile în timp au loc, mai întîi, în timpul somnului, apoi se pot aplica și în dimensiunea voastră. În somn, omul are misiunea de-a trece fără probleme în dimensiunea zeilor. Spre această dimensiune este îndemnat sufletul de către maeștrii veniți de Sus.
Care este cea mai mare capcană în care se rătăcește sufletul?
Infecțiile care sînt acumulate de egoul fals sînt aduse în fața sufletului ca Adevăr. Falsitatea este cea mai mare capcană pentru suflet. Omul care minte nu va crede niciodată în Adevăr și va căuta să-i construiască sufletului o lume bazată pe egoul fals. Ca să nu cazi în capcana falsității, alungă egoul fals și vei vedea cum haosul te va ocoli.
Dar, totuși, de ce nu trebuie să dormim cu picioarele spre ușă?
În subconștientul vostru există informația că mortul este scos din casă cu picioarele înainte. În timpul somnului, sufletul părăsește corpul prin meridianele de jos. Din cauza stresului, starea de veghe poate fi tulburată și atunci corpurile subtile  dau alarma că sufletul pleacă. După suflet pornesc toate forțele vitale ale corpului, încercînd să-l readucă în corpul fizic. În majoritatea cazurilor, sufletul nu reușește să treacă de lumea monștrilor și este adus înapoi de către corpurile subtile avînd parte de diferite coșmaruri. Din momentul cînd ființa umană conștientizează că frica îi poate bloca memoria, trebuie să privească somnul ca pe o parte importantă pentru evoluția sufletului.
Prin sunet de bucium, străbunii voștri, la răsărit de soare, alungau tot răul dintre lumea voastră și cea de Sus. Croiau o punte pentru ca sufletul să poată călători liniștit în timpul somnului.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 180



În fiecare anotimp, ființa umană găsește un zîmbet mîngîietor al naturii pentru a-și mai ușura viața. Odată cu descoperirea ADN-ului uman, omul a înțeles că nu se trage din maimuță. Dar, totuși, această variantă îi este mai aproape fiindcă a constatat că maimuța este mai proastă decît el. Gîndul că el, omul, seamănă cu Creatorul, l-a liniștit, dar a uitat că și interiorul său trebuie să-I semene Creatorului. Dacă cineva merge cu mașina, apoi își continuă drumul mergînd pe jos înseamnă că refuză să stea pe loc. Așa este și cu sufletul – în corp fizic sau în afara lui, drumul continuă și este important să nu te abați de la calea desăvîrșirii.

Este adevărat că ființa umană își poate pierde sufletul din cauza greșelilor grave pe care le comite în fiecare viață? Cu aceste frămîntări și întrebări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.

Sufletul omului are 21 de grame și este un dar de la Dumnezeu. Greutatea sufletului reprezintă, de fapt, informația acumulată în timpul vieții de fiecare om. Sufletele care, prin desăvîrșire, depășesc această greutate se consideră desăvîrșite. Aceste scîntei Divine provin de la începutul Creației și sînt strict reglementate. Odată cu creșterea populației pe Pămînt nu s-au mărit și scînteile Divine ce reprezintă sufletul. Poate că această informație este șocantă, dar nu toți oamenii de pe Pămînt dețin această scînteie Divină. Mulți oameni trăiesc fără suflet adică numai în corp fizic uman. Cei care nu dețin această scînteie Divină fac tot posibilul să convingă omenirea că se trăiește pe Pămînt o singură viață. Acei ce dețin darul lui Dumnezeu trebuie să acumuleze puncte pentru a-l păstra în continuare. Aici se află și descifrarea proverbului – nemulțumitului i se ia darul – nu este nimic legat de partea materială, ci numai de suflet.

Cum poate trăi un om pe Pămînt fără suflet?

După moarte, ființa umană își formează o dublură din corpurile subtile, pentru a se prezenta împreună cu sufletul în fața instanței care îi evaluează viața. Omul folosește această dublură pentru primele 40 de zile după moarte și atunci cînd vine la întrupare. Individul care a conștientizat că nu mai deține suflet se întrupează prin această dublură, pentru o singură viață, fiindcă nu mai are nimic de pierdut. Oamenii care mai dețin această scînteie Divină trebuie să lucreze permanent ca să nu cadă pradă celor ce-și trăiesc ultimele clipe pe Pămînt. Dacă, din întîmplare, numărul celor care nu dețin suflet va prevala pe Pămînt viața va înceta.

Toate evenimentele care au loc acum pe Pămînt au vreo legătură cu dezechilibrul dintre oamenii cu suflet și cei lipsiți de suflet?

Omenirea a uitat că Pămîntul are suflet și respiră ca o ființă vie. Fiecare munte are duhul său și acei ce cunosc cum se intră în contact cu el pot accesa informații importante pentru desăvîrșirea sufletului. Există oameni care știu ce se întîmplă pe Pămînt și s-au retras din haosul în care au trăit o mare parte a vieții pentru a putea păstra darul Divin pe care l-au primit. Nemurirea este un grad care se dobîndește prin muncă, nu poți deține ceva nemuritor atunci cînd faptele și gîndurile tale rămîn moarte. Acei ce dețin scînteia veșnică și nu o risipesc pe nimicuri vor avea numai de cîștigat. Pămîntul și omenirea vor trece prin reforme importante împreună cu întregul Univers. Acei care, din nefericire, și-au pierdut sufletul nu vor percepe niciodată schimbările și nici semnele căci sînt asemenea unor roboți, care vor dispărea în timp. Sfîrșitul acestui an și începutul lui 2014 vor fi decisive pentru acei ce dețin scînteia Divină, nu deviați din drum căci vă puteți rătăci.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 179






        O legendă veche ne reamintește faptul că ființa umană, după ce a fost creată, a devenit atît de curioasă încît Dumnezeu a obosit de atîtea întrebări ale oamenilor. Într-o bună zi, Creatorul a decis să se ascundă de oameni – mai întîi în Cer, apoi sub pămînt, pentru a avea liniște. Totuși, oamenii îl găseau peste tot…văzîndu-l pe om atît de curios și de puțin credincios, Dumnezeu s-a ascuns în inima lui. Multe poate crede ființa umană, dar ca Dumnezeu să se afle chiar în inima sa nu poate accepta. Din acel moment, omul îl tot caută pe Dumnezeu și nu-L poate găsi. Iar Creatorul a găsit, în sfîrșit, un loc de unde ne poate observa. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat prietenilor mei din Civilizația Vodă.
De ce totuși Creatorul a decis să nu fie văzut și cunoscut de către oameni?
Despărțirea a fost dureroasă, dar cu mare folos pentru sufletul omului. Ființei umane i s-au destăinuit cinci procente din tezaurul ADN-ului pe care l-a moștenit. Misiunea fiecărui suflet este să aprofundeze căutarea și descifrarea informației care există deja în memoria ADN-ului vostru. În acest dar al Creatorului au rămas vii amintirile despre El și veșnicul dor de a-l întîlni. Acel care Îl poartă în suflet și îi simte lipsa cu siguranță îi va descoperi lăcașul sfînt, prin credința sa.
Știința ne spune că ADN-ul nostru funcționează numai pe baza celor cinci procente prin care activăm. Restul de 95% se consideră viruși…un fel de gunoi?
Ca să ieșiți din parametrii acelor cinci procente trebuie să cunoașteți cum puteți elibera cugetul. Creierul îmbibat de gînduri haotice poate deveni o frînă pentru suflet și este necesară o pregătire pentru meditația perfectă, în felul următor: inspirați adînc și expirați numai pe o nară. Repetați de 33 de ori pentru fiecare nară. În acest mod se echilibrează energiile masculină și feminină. Apoi, preț de trei minute, se vor elimina din interior energiile negative prin pronunțarea prelungită,  cu voce tare, a literei Î. Echilibrul care se atinge după efectuarea acestor exerciții este semnalul că sînteți pregătiți pentru meditație.
Este posibil să descoperiți că cele 95 de procente ce sînt considerate viruși constituie tocmai ceea ce nu v-a destăinuit Creatorul…ar fi bine să nu începeți cu cuvintele nu pot. Cu o minte liberă veți descoperi că totul este posibil.
Este ușor de spus că vom reuși, dar, sincer vorbind, cei mai mulți oameni nu știu de la ce și cum să înceapă…
Meridianele voastre sînt ancorate în cele cinci elemente de care depinde în totalitate corpul fizic. Dacă ți-e frig cauți lemne pentru foc; dacă ți-e sete cauți apă; așadar, dorința alimentată de credință poate deveni realitate. Dacă ființa umană ar reuși să iasă din parametrii celor cinci elemente și să se îndrepte spre ceva concret, prin meditații bine formulate, ar reuși orice. Încercați să meditați la ceea ce nu ați făcut niciodată - de exemplu, cum ar fi să levitați - și, încet-încet, se vor activa meridianele care vor acumula energie pentru așa ceva. Mulți dintre voi știu că, în spațiu, se află miliarde de planete asemenea Pămîntului. Încercați să gîndiți că ați venit de pe o altă planetă într-o mică deplasare pe Pămînt…acolo, acasă, erați maeștri în toate, iar aici nu puteți ieși din parametrii celor cinci elemente.
Sfatul nostru este să munciți pentru a învinge egoul și să lucrați mai intens în direcția sufletului. Dacă credeți că sînteți fii de Dumnezeu înseamnă că se poate.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 178


În niște simple cuvinte se află atît de mult adevăr încît, vrei sau nu vrei, te duci cu gîndul la roata veșnică a vieții. Străbunii, ca să-și mai mîngîie necazul, cîntau: așa-i viața trecătoare, unul naște, altul moare. Trecînd cu memoria prin vechile legende, înaintașii noștri ne reamintesc că, atunci cînd soarele bătrîn va dispărea, altul pe cer, nou, se va înălța. Încerc să cuprind cu gîndirea mea o părticică din acest mare Univers ca să pot găsi drumul spre casă. Dar, descoperim că de fapt casa noastră adevărată este nemărginitul Univers, pe care noi, cei din această dimensiune, nu sîntem în stare nici să-l vedem și nici să-l cunoaștem pe deplin.
După legile Cosmosului, am înțeles că ființa umană, în primă fază, trebuie să cerceteze și să cunoască perfect locul și dimensiunea în care trăiește pentru ca, ulterior, să i se deschidă Infinitul. Fiecare dimensiune prin care trece ființa umană este ca un fel de facultate pentru suflet. Cine reușește să se cunoască pe sine însuși și intuiește cu ce misiune a venit pe această planetă va păși, cu siguranță, în alte dimensiuni ale Universului pentru a studia alte facultăți. Dacă noi deja trebuie să părăsim această planetă pentru a descoperi alte orizonturi înseamnă că nu avem de ce ne plînge. Pur și simplu, în locul nostru va veni o altă lume spre a studia noul în care noi trăim plictisiți de atîta cunoaștere… Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Este adevărat că totul moare în Univers precum noi, oamenii?
Moarte nu există, cînd cineva dintre voi decedează voi ziceți că a plecat. Dacă nu-i puteți urmări drumul pe care s-a pornit voi îl deconectați și vă liniștiți cu gîndul că a murit adică nu mai este, nu mai există. Orice ființă din Univers reprezintă o sămînță a Întregului, tot ceea ce se renaște nou în Univers provine dintr-o rădăcină primordială.
Cum comunicau înaintașii noștri cu Universul? Care era calea de bază pentru a primi un mesaj de Sus?
Dacă observați vechile rugăciuni ale oamenilor de pe Pămînt veți observa că majoritatea cuprindeau fraza dă-ne, Doamne, pâinea cea de toate zilele. Nu era, în nici un caz, această rugăciune dedicată pîinii fizice, materiale pe care voi o mîncați, ci se referea la pîinea spirituală ce venea de Sus și era înscrisă de către sferele de lumină pe suprafața lanurilor de cereale. Inițiații cunosc foarte bine puterea cîmpului magnetic al grîului și a altor cereale precum și forța lor tămăduitoare. După decedarea corpului fizic, sufletul poate fi ajutat de către cei ce cunosc tainele trecerii prin pregătirea și împărțirea colivei. Trecerea vămilor, pentru suflet, devine mai ușoară prin intermediul  aburului care se ridică din colivă. Singura planta Divină, ce a fost adusă de către zei pe Pămînt este grîul și, pentru cine îl cunoaște altfel decît ca pe hrană pentru corpul fizic, diapazonul de cunoaștere este mai mare.
De ce conducătorii de astăzi ne distrug temelia neamului ca să înfrumusețeze fațada pentru a sclipi o singură zi?
Sînt oameni care au acumulat karmic multe datorii și se răzbună pe propriul popor. Greșelile unei ființe umane se pot îndrepta prin fapte și acțiuni concrete, nu prin impulsuri nechibzuite menite doar să cîrpească. Ideea strămoșilor trebuie să-și mențină ritmul constant al drumului pe care te-ai pornit. Dificultățile unui drum spiritual încep din momentul cînd omul privește mai mult în urma sa decît înainte. În acest caz, drumul pare lung și fără de sfîrșit fiindcă omul este copleșit de oboseală. Comoditatea și lenea au prioritate și, treptat, sufletul este ademenit într-o stare de adormire, iar căutarea spirituală devine o povară. Cei mai mulți oameni trăiesc împreună numai pentru a-și pierde mai ușor timpul, acei ce caută desăvîrșirea sufletului se adună pentru a descoperi Adevărul. Desigur că, din punctul de vedere al unui om cu gîndirea muritoare, a crede în nemurire pare o adevărată nebunie. Dar, totuși, dincolo de orice formă, există ceva mai presus decît destinul omenesc. Cu toate că subconștientul vostru știe că este urmărit de moarte, noi vă îndemnăm să mergeți mai departe fiindcă merită.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 177


   După atîta ploaie, m-am trezit cu razele soarelui bătînd în fereastră și am înțeles că, dacă nu este lumină, sufletul și natura devin triste. Așa că, Mărite Soare, de la toți dacii din lume – o plecăciune mare pentru Lumina Ta Sacră. Am observat că, de ceva vreme, mă urmărește un gînd: de ce vă tot caut pe voi, cei din Civilizația Vodă? De ce nu găsesc aici răspunsurile pe care le caut?
Lumea în care trăiești nu-ți va oferi niciodată nimic, vei fi educat să te supui legilor societății în care viețuiești și ți se va aminti la fiecare pas că trebuie să te adaptezi. În lumea ta poți avea un corp muritor și o viață plină de probleme, sufletul începe să se elibereze din momentul cînd toate lucrurile sînt privite prin prisma întregului adică din matrice. Din întreg se văd clar lucrurile și oamenii, pentru a ieși dintr-un spațiu limitat trebuie să privești dincolo de formă. Oamenii din afara matricei vor lupta întotdeauna cu tine fiindcă ei, în afară de materie, nu văd nimic. Pentru acești indivizi, culmea desăvîrșirii, în acest spațiu, este de a triumfa asupra puterii omenești și a strînge sub ei tot aurul de pe Pămînt. Infinitul începe atunci cînd tu nu mai ai prejudecăți, doar astfel poți descoperi Adevărul. Cele mai mari atacuri energetice vin din partea celor pe care îi demaști și, pentru a nu-ți arde potențialul energetic, nu le oferi ocazia să se îndreptățească căci nu vor face altceva decît să te descarce energetic. Nu discuta o idee măreață cu un om mai jos energetic decît tine fiindcă te va frîna și te va descuraja să o aduci la viață.
Trebuie să conștientizați că, pentru suflet, Pămîntul este o zonă de tranzit. Pe Terra, totul este temporar și, dacă-ți folosești pe deplin energia și menirea, poți dobîndi o experiență unică, care-ți va fi de mare folos în alte dimensiuni. Este important ca, în timpul tranziției, să vă goliți de tot ceea ce vă încurcă în interior și să nu vă străduiți să impuneți altora din experiența pe care ați acumulat-o. Acei ce nu au atins nivelul necesar pentru a avea o asemenea experiență te vor privi ca pe un rătăcit. Unii oameni încearcă să plătească un car de fapte rele cu o faptă bună. Este de dorit să aveți mai multe fapte bune în rezervă ca să puteți acoperi o singură faptă rea.
Mulți dintre voi caută desăvîrșirea fiind plini de sine și, în astfel de cazuri, nu vor găsi niciodată un îndrumător. Un om apt pentru a fi inițiat este acela mulțumit și deschis să învețe. Cei care caută înțelepciunea cu paharul plin trebuie să știe că în el este mai mult venin.
Drumul desăvîrșirii nu este ca o linie dreaptă și nu-l poți scurta…descoperirile cele mai importante le întîlniți pe drumurile nebătătorite. Înțelepciunea este hrana sufletului, acei ce o întîlnesc ușor și nu o prețuiesc, în viețile următoare o vor dobîndi ca din piatră. Oamenii de pe Pămînt trebuie să înțeleagă odată și pentru totdeauna că ei nu dețin nici un fel de putere unul asupra altuia și nici asupra planetei. Toți cei care au probleme ale destinului trec, împreună cu călăii lor, prin labirintul curățeniei.
Unii încearcă să camufleze lucrurile urîte punîndu-le nume frumoase, dar o inimă curată le va descoperi fiindcă această scînteie Divină nu se supune niciodată logicii.

Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 176






După primul îngheț, au căzut toate frunzele și, brusc, m-am prins cu gîndul că ochii fugeau printre ramurile dezgolite căutînd locul unde s-a ascuns viața... Din fericire, niște brazi scăpați de călăii pădurilor m-au salutat și m-au liniștit că natura a luat o pauză pînă la primăvară. Stînd astfel, în meditația mea, am înțeles că un gînd mare nu poate poposi într-o minte mică. Creația este atît de mare încît omul, cu gîndirea sa mărginită, nu o poate cuprinde. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
De ce capacitatea creierului nostru nu este activată în totalitate și nu funcționează după cum este conceput și ce, de fapt, reține sufletul în acest spațiu limitat?
Atunci cînd ființa umană va scăpa din capcana seducerii, creierul va începe să funcționeze la întreaga sa capacitate. Voi trebuie să conștientizați că sufletul are misiunea de a deosebi adevărul de neadevăr fără a se folosi de capcanele iluziei. De la mic la mare, oamenii învață cum să se amăgească unul pe altul. Sufletul care se folosește de această armă a seducerii nu va deosebi niciodată lucrurile false de cele adevărate. Există oameni care spun minciuni întreaga viață fiindcă, în primul rînd, ei nu conștientizează că mint și, pînă la capăt, ei sînt acei care cred în ele. Acești indivizi pot intra – cu ușurință – cu tot cu papuci în sufletele oamenilor, convinși fiind că nu fac nimic rău și că totul li se cuvine. Egoismul nu-i permite sufletului să înțeleagă că a greșit, el va căuta întotdeauna o nouă strategie pentru a-și convinge adversarul că are dreptate. Mulți se bucură atunci cînd au ocazia să pedepsească pe cel ce a greșit dar, în fața lui Dumnezeu, această bucurie nebună este mai rea decît vina celui ce a greșit. Vulpea, dacă ar fi mare precum ursul, nu ar mai avea nevoie să fie șireată, ar fi de ajuns să-și folosească puterea. La fel este și cu oamenii care vor să obțină ceea ce nu le aparține - devin șireți. Acei care s-au născut puternici și luptă fără minte, degeaba au moștenit această putere. Lumina nu luptă niciodată cu întunericul, bezna dispare atunci cînd soarele răsare – tot așa și voi, prin desăvîrșire veți scăpa din capcana șiretlicului.
De ce natura produce atît de mult pentru suflet și oamenii tot nemulțumiți sînt?
       Pentru omul hapsîn de avere niciodată nu va fi suficient cît îi dăruie pămîntul, natura produce din plin pentru ca oamenii buni să poată face o alegere, nu ca să păstreze totul pentru ei. În armonia naturii se plămădește tăria cuvîntului, omul adevărat se ține întotdeauna de cuvînt. Individul care se dezice cu ușurință de cuvîntul dat trebuie să știe că automat se pierde și valabilitatea cuvîntului dat lui de alții. Energiile false îl transformă pe om într-un vînător care acumulează trofee și, dacă nu iese la timp din această capcană, se va transforma el însuși într-un trofeu pentru alții.
Cum să procedăm pentru a nu cădea pradă energiilor seducătoare?
Ca să fii sigur de tine, învinge întotdeauna falsitatea din alții cu adevărul, nu trebuie să-ți fie rușine de nerușinarea lor. Adevărul trebuie să aibă prioritate în tot și numai atunci nu vei fi prins niciodată în capcana vicleșugului.
Alexandru Ștefan