Clopotarul dacilor 380





         

Sîntem în ajunul Anului Nou și fiecare dintre noi își felicită apropiații cu urări de bine, sănătate și fericire. Dintr-un anumit punct de vedere, oamenii trăiesc mult mai bine, dar puțini sînt cei ce par fericiți. Aud des spunîndu-se am de toate, dar parca ceva lipsește, mă simt nefericit…

Care este cauza acestei stări? Aparent, avem de toate dar, de la an la an, lumea devine tot mai tristă și nefericită. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă, care mi-au răspuns:

În dimensiunea voastră, oamenii vor să fie fericiți, dar ei nu știu ce înseamnă fericirea. În civilizația noastră, fericirea este percepută ca o stare și nu este legată de ceva material sau de o persoană. Fericirea nu are legătură cu factori externi sinelui, totul vine din interior. Nimeni nu poate fi fericit dacă așteaptă ca această stare să fie declanșată de un factor extern – un eveniment, un obiect, o persoană. Dar, dacă pe voi, o simplă sărbătoare vă ajută să vă simțiți mai bine, păstrați această stare și nu permiteți nici unei influențe negative să o distrugă.
Corpul fizic al omului este o sferă alcătuită din două energii – yin și yang, în care trăiește o scînteie divină. Dacă propriile energii yin și yang se află într-un permanent conflict, ființa umană va căuta fericirea în afara microcosmosului pe care-l stăpînește.

Care este cauza acestui conflict și cum îl putem aplana?

În prima fază, trebuie să renunțăm la mitul potrivit căruia cineva/ceva mă face nefericit/ă sau fericit/ă. Bobul fericirii se sădește între energiile yin și yang printr-o decizie interioară a subconștientului. Se stabilește calea și ordinea fericirii care ne reprezintă, pe fiecare dintre noi, ca entitate, în acest spațiu. Aici și acum, mă simt și mă voi simți mereu fericit/ă și voi mulțumi zilnic pentru tot ceea ce-mi face viața o întreagă bucurie. Încercați, prin forța voastră de gîndire interioară, să schimbați lumea din jurul vostru. Nu vă aliniați energiilor distructive, aceste forțe nu doresc  ca voi să fiți fericiți.
Fericirea interioară te face să fii liber și imposibil de manipulat. Cînd te vei trezi împăcat și vei renunța sa mai acuzi toată lumea pentru neîmplinirile tale, poți fi sigur că te afli pe calea cea bună.

Cum putem să naștem o lume mai fericită și mai bună decît sîntem noi?

Fericirea interioară este legată de grupa de sînge pe care o primește viitorul copil de la părinti. O fată care vrea să se căsătorească trebuie să aleagă o grupă de sînge mai puternică decît a sa. Daca ea are cea mai puternică grupă de sînge, atunci este indicat să evite sa aleagă pe cineva cu aceeași grupă și să aleagă una inferioară. Astfel, se va naște o societate fericită.
Sfatul nostru: fericirea vine din interior. Cu cît încercați mai mult s-o găsiți în afara voastră, cu atît mai sigur vă rătăciți în iluzie.
Alexandru Ștefan

Clopotarul dacilor 379



         Moș Crăciun cu plete dalbe se strecoară prin dimensiunile Universului pentru ca, la momentul și timpul potrivit, să ne bucure cu prezența sa în acest spațiu. Au mai rămas cîteva Sărbători ce-i mîngîie sufletul românului dar, treptat, își pierd și acestea însemnătatea și sînt transformate în tîrguri de iarnă. Astăzi, întrebarea mea către prietenii din Civilizația Vodă este:

         Noi, ca popor, mai știm încotro mergem?

         Un popor care nu știe de unde vine nu va ști nici încotro să se îndrepte. Dacă nu vă ghidați după rădăcinile înaintașilor înseamnă că ați rătăcit calea.

         Este adevărat că noi, pămîntenii, sîntem conduși de cei ce sînt numiți Iluminatti?

Există o serie de puteri care se luptă pentru supremația lumii, dar adevăratul pericol vine din altă direcție. Atît rușii cît și americanii au baze pe planeta Marte. Omenirea s-a concentrat puternic spre descoperirea Cosmosului, dar aproape deloc spre ceea ce se întîmplă în interiorul Pămîntului. Cel mai mare conflict care a avut loc vreodată pe Pămînt i-a avut ca protagoniști pe oamenii giganți și pe urmașii zeilor. Văzînd că pierd lupta, giganții s-au retras în adîncurile Pămîntului, considerîndu-se adevărații moștenitori ai planetei noastre.

Pămîntul este singurul astru care este păzit, nu e cazul să trăiți în frică și nesiguranță din cauza unor evenimente ce au loc la nivel cosmic. Oamenii uriași (giganți) s-au infiltrat printre pămînteni, pe care-i manipulează de ceva vreme. Planeta Jupiter este străjerul Pămîntului și atrage periodic asteroizii mari, care ne-ar putea pune viața în pericol. Omenirea poate fi înfrîntă numai dacă este dominată de frică, iar manipularea giganților a reușit deja să cultive acest sentiment în subconștientele multor pămînteni. Cel mai mare pericol pentru umanitate îl reprezintă ceea ce vine de la această civilizație aflată în adîncul Pămîntului. Proiectul de globalizare este favorabil giganților, iar cei care l-au inițiat și care-l promovează nici nu bănuiesc că unele idei nu le aparțin, ci sînt manipulați. Oamenii trebuie să-și unească forțele și să învingă frica căci frică îi face vulnerabili. Armata americană este familiarizată deja cu acești oameni giganți deoarece s-a ciocnit recent de ei, în Afganistan. Această informație este foarte serioasă, iar oamenii trebuie să se mobilizeze și să se fie pregătiți deoarece există posibilitatea ca, după eclipsele din decembrie 2019 și ianuarie 2020, giganții să-și intensifice acțiunile de dominare a omenirii. Ei dețin însușiri pe care noi le numim paranormale, iar strategia lor principală este crearea haosului în lume.

Sfatul nostru către pămînteni este: nu luptați între voi pentru că sînteți frați. În caz contrar, proverbul care spune că atunci cînd doi se luptă, al treilea cîștigă, ar putea deveni realitate.

Alexandru Ștefan 



Clopotarul dacilor 378


De la Copernic știm că traiectoria anului galactic al soarelui are aproximativ 26000 de ani. Scrierile vechi ne arată că traiectoria sufletului în acest spațiu, pentru a trece în altă dimensiune, este legată de cele cinci cicluri. Fiecare ciclu are la bază cîte 5125 de ani, deci, odată cu soarele, ne desăvîrșim și noi. Sau, mai corect spus, ar trebui să ne desăvîrșim. Un suflet care vine la întrupare și trăiește în acest spațiu 24-25 de vieți, dar nu face nici un efort de-a crește spiritual, va deveni una cu pămîntul (țărîna). Așadar, nu trebuie să ne mire faptul că unii trăiesc asemenea unor roboți ce funcționează după trei programe: loc de muncă, mall-uri și cluburi de noapte. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.

Este posibil ca noi, oamenii, să fim doar materie din care Pămîntul produce combustibil (gaz, benzină)?

Formele materiei reprezintă rodul imaginației voastre, iar voi sînteți orbul care privește din interior. Tot ceea ce vedeți cu ochii fizici sînt doar impulsuri electromagnetice, care funcționează ca o copie imprimată în creierul vostru. Trăiți într-un corp fizic în care este înregistrată întreaga Creație, creierul este un mecanism ce trezește informația care vă este necesară. Voi considerați reală această lume pentru că vă treziți zilnic și faceți ceva ce vă dă senzația că trăiți în ceva concret, real. Ați putea spune că, dacă vă spălați, aveți mîini și picioare, mergeți la serviciu, aveți emoții etc înseamnă că totul este real. Dar, oare nu aveți emoții și în timpului somnului, nu vă deplasați, luptați sau chiar zburați în timp ce dormiți? Sînt toate acestea adevărate? Odată treziți din somn, meditați asupra visului și, dacă nu vă este convenabil, încercați să alungați amintirea lui. Altfel spus, amăgiți creierul și îi induceți o altă programă.

În acest spațiu, ființa umană are misiunea de-a se desăvîrși astfel încît să se trezească dintr-o viață în alta ca și cum s-ar trezi dimineața dintr-un vis.
Materia este ghidată și modelată după planul Creatorului. Tot ceea ce vă înconjoară este dumnezeire și are, cu siguranță, un observator. Cei care se duc exclusiv pe calea materiei se vor transforma, în existența următoare, în pietre sau copaci.
În tradiția neamului nostru exista bunul obicei ca, la nașterea unui copil, să i se dea și un nume ce avea să fie pronunțat numai după trecerea sa în altă dimensiune sau, mai simplu spus, după moartea fizică. Numele i se dezvăluia copilului după împlinirea vîrstei de 12 ani de către părinți, nași sau preot – singurele persoane care-l cunoșteau. Sub acest nume tainic, sufletul își găsea cu ușurință locul și familia în care se va renaște în existența următoare.

Cum ne putem ridica spiritual ca să mergem înainte? Mai mult de jumătate din populația României este indiferentă la ceea ce se petrece cu țara, iar acest lucru perturbă echilibrul emoțional al celor ce se află la polul opus.

Indiferența este o formă de lașitate. Anul 2020 va fi foarte important din punct de vedere astral. Dacă anul va debuta cu minus, populația planetei Pămînt se va înjumătăți pînă în 2021. Oricum, anul care vine va fi dominat de cutremure majore de pămînt, dar și cutremure financiare și sufletești.
Cuvîntul România vine de la ramani, armîni, arieșeni și nu are nici o legătură cu Roma. Din păcate, țara voastră a pierdut ideea nemuririi și este pe punctul de-a pierde și legendele – acest izvor nesecat de cunoaștere în care strămoșii au ascuns adevărate tezaure de înțelepciune.
Sfatul nostru este: indiferent ce se va întîmpla cu omenirea, fiecare din voi trebuie să aibă grijă de ridicarea spirituala a sufletului.

Alexandru Ștefan

Plecarea unui dac...



         


       Trăim într-o lume materială și se vede cu ochiul liber că, in afară de bani, putere și plăcere, oamenii nu mai caută nimic. Am avut parte de un 1 Decembrie trist…în loc să sărbătorească, multe suflete au fost nevoite să ia drumul cimitirului și să-i plîngă pe cei dragi.
      Pe toți cei care simt românește i-a marcat, cu siguranță, plecarea spre Zalmoxe a lui Rareș Demian. Un gest încărcat de simboluri, într-un moment cu profunde semnificații – Ziua Națională. Cu siguranță, alegerea sa a fost dificilă și a vrut să însemne ceva, să conteze.  
      Un dac adevărat, care și-a dat viața, nu din disperare – văzînd ce se întîmplă cu țara strămoșilor săi - ci pentru a-i ajuta să se trezească, să se dezmeticească pe cei ce-au rămas în urma sa. Pe noi. 
    Drum bun spre Lumină, dragă Rareș și fie ca Zalmoxe să aibă grijă de sufletul tău, să-ți fie bine Acolo unde ești!