Clopotarul dacilor 332



     Avem de toate, dar ne lipsește ceva de care are nevoie sufletul. Legumele și fructele nu mai au mirosul de odinioară, florile sînt mai frumoase, dar par artificiale…oamenii tind către iubire, dar au uitat cum să iubească, lucrurile par copiate la nesfîrșit, fără nimic original.  Totul s-a schimbat și, din păcate, nu în bine. Cu aceste frămîntări și întrebări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă. 


Ce se întîmplă cu noi căci, de la o zi la alta, ne îndepărtăm tot mai mult de tot ceea ce este primordial?  

     Cu unele excepții, oamenii nu mai au nici un țel, nici o idee care să le ghideze calea. Unii se mai sprijină în culturile neamului din care provin, dacă mai găsesc acolo un firicel de lumină. Dar, această mică scînteie se stinge încet pentru că ființa umană, în afară de drumul morții, nu cunoaște o altă cale.

Vreți să spuneți că trebuie să ne pregătim bagajele?  

     Pentru fiecare suflet, viața este o șansă uriașă de-a îndrepta lucrurile neterminate din viețile anterioare. Omul de astăzi reprezintă apogeul tuturor civilizațiilor care au trăit în acest an galactic. Ar fi o mare pierdere dacă omenirea va trece în altă dimensiune cu lecțiile nefăcute. Cei ce trăiesc asemenea unor paraziți, toată viața, trebuie să conștientizeze că vor rămîne la fel și după ce vor muri. Odată cu pierderea corpului fizic nu vor mai avea unde să se ascundă, energiile pure se vor alege de energiile grosiere. Pămîntul este unicul loc din Univers unde sufletelor li se acordă șansa de-a îndrepta lucrurile. 

Cum putem evolua dacă capacitățile noastre primordiale sînt blocate în limita celor 3-5%? 

     Este adevărat că ființei umane i s-au pus restricții în legătură cu puterile paranormale deoarece a deviat de la ideea nemuririi. Dacă omul evoluează și își trezește singur capacitățile Divine se va considera că acestea au fost dobîndite prin muncă. Este ușor să spuneți că aveți un suflet nemuritor, dar comportamentul vostru nu se deosebește mult de cel animalic. Cei care v-au sedus stau liniștiți căci voi, la acest nivel, sînteți în continuare o pradă ușoară. 

Chiar dacă unii nu cred acum în nemurire, poate vor crede în viața următoare…mai au ei o șansă? 

    Ca perioadă de timp pentru trezirea sufletului, omului i s-au acordat 26000 de ani, ceea ce nu este puțin. Timpul vostru este pe sfîrșite, iar sfatul nostru este: Treziți-vă din somn ACUM,  altfel veți avea parte de un singur dans cosmic și veți dispărea fără urmă. 
Alexandru Ștefan 

Invocatie la echinoctiul de primavara


Echinoctiul de primavara 2017 - 20 martie, ora 12.29 




                                   INVOCATIE 

Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, Moș al neamului solar!

Deschide, Doamne, porțile Universului Tău și ascultă rugăciunea sufletului meu. 
Prin voința și credința urmașului Tău, Te invoc pentru a-mi fi călăuză în acest spațiu ca să găsesc drumul către Tine, Doamne. Măria Sa Primăvara mi-a adus în dar de la Tine toate florile naturii. Fii, Doamne, oaspetele meu pe Pămînt ca să ne bucurăm împreună de ziua echinocțiului de astăzi.
 Căci a Ta este Puterea și Împăratia de acum și-n vecii vecilor pentru eternitate. 

Clopotarul dacilor 331




Străbunii spuneau că omul este fiul decăzut al lui Dumnezeu, care își mai amintește uneori de Rai și de locul primordial de unde a venit pe Pămînt. Ființa umană este capabilă să studieze și să cunoască tot ceea ce se poate cunoaște. Dar, dacă nu este în stare să se cunoască pe sine însăși, este egală cu zero. Celui care este în stare să se cunoască pe sine însuși i se activează capacitatea și darul de a cunoaște întreaga Creație. Părerea mea este că numai ceea ce trăiește în interiorul fiecărui om îl poate ridica și scăpa din capcanele necunoașterii. Dacă sufletul este nemuritor înseamnă că ceea ce se naște este doar corpul nostru, în care se întrupează nemurirea. Indiferent prin cîte îndoieli, căderi și ridicări ar trece ființa umană, la sfîrșitul vieții, tot Creatorul spune ultimul cuvînt. Astăzi, întrebarea mea către pritenii din Civilizația Vodă, este: 
De ce noi, ca ființe umane, credem și sperăm că sîntem asemenea Creatorului, dar faptele noastre seamănă mai degrabă cu ale Satanei decît cu cele Dumnezeiești? 
Înaintașii voștri cunoșteau bine Legile Universului și, după un an galactic petrecut la suprafața Terrei, treceau în subteran, spre centrul Pămîntului. Dimensiunile despre care vorbiți atît de mult există aici, pe Terra, nu în altă parte. Ridicarea, în afara timpului, se face numai din interiorul Pămîntului, orice reținere în afara anului galactic este o stagnare pentru omenire. În loc să studieze interiorul Pămîntului, oamenii au ieșit în Cosmos și au răscolit un roi de civilizații nomade. Aceste civilizații nu au propriile planete, trăiesc în nave spațiale și se folosesc de ființele umane mai putin avansate din punct de vedere spiritual. Toate revoluțiile și războaiele de pe Pămînt reprezintă opera lor fiindcă se hrănesc cu emoții și energii negative. Omenirea trebuie să înțeleagă că, în afara Planului Divin, în Cosmos nu se poate  întîmpla nimic. Energia voastră este consumată de către paraziții Cosmosului, iar evoluția spirituală a juns într-un punct mort. Cu cît avansați mai mult în Cosmos cu atît mai mult vă expuneți unui mare pericol. Sfatul nostru este: timpul desăvîrșirii, pe Pămînt, s-a terminat. Căutați căile bătătorite în subteran de către înaintașii voștri și numai atunci acești țînțari cosmici vă vor lăsa în pace. 
Alexandru Ștefan 

Clopotarul dacilor 330

         Un pescar s-a angajat să treacă cu barca peste un rîu, zilnic, un profesor care își desfășura activitatea la școala din satul vecin. De fiecare dată, profesorul îl întreba dacă știe să scrie, îl iscodea despre cărțile pe care le-a citit sau…nu le-a citit și, cu un aer de superioritate, îl numea prost și îi spunea că  a trăit în zadar. Într-o bună zi, după ce profesorul cu maldărul său de cărți au urcat în barcă, a început o furtună aprigă. Liniștit, pescarul sare în apă și, în timp ce înota spre mal, îl întreabă pe dascăl dacă știe să înoate; după ce află că nu are habar, i se adresează din nou: uite, acum e rîndul dumitale să înțelegi că ai trăit în zadar. La fel și noi, oamenii, ne trăim viața fără să înțelegem cine ne conduce din umbră…altfel spus, învățăm toată viața și tot  proști murim. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
De cine sîntem conduși cu adevărat în acest spațiu?
Încă de la începutul Creației, Pămîntul a fost condus de către femei. Matriarhatul a prevalat în acest spațiu și tot ceea ce se întîmplă pe Terra este urmare a deciziei femeii. Bărbaților li s-a dat o jucărie care se numește politică și li s-a creat impresia că toată puterea este în mîinile lor. Nu există putere pe Pămînt care să nu fie controlată de către femei. Dacă puterea ar fi transferată oficial femeii, ea și-ar asuma responsabilitatea și omenirea ar avea o altă soartă.
Vreți să spuneți că, dacă sîntem conduși din umbră, deciziile sînt luate în așa fel încît noi, bărbații, să arătăm prost?
Voi nu sînteți luați în serios de către femeile care conduc lumea, așa că aveți de meditat înaintea zilei de 8 martie. Cînd bărbații vor înțelege că motorul acestei lumi este femeia, se vor întoarce la misiunea lor primordială – aceea de a crește și a dădăci copiii. Priviți puțin spre trecut, spre istoria omenirii și vă veți convinge că orice schimbare a fost făcută cu ajutorul femeii. Nu uitați nici de Tigrițele Albe, care au activat cîndva în China, într-o perioadă în care bărbații erau doar o sursă de energie de care ele se foloseau. Dacă nu se va transfera oficial puterea femeilor, bărbații  vor dispărea, cu timpul. Bărbații vor fi ocrotiți numai atunci cînd, pe Pămînt, puterea se va afla oficial în mîinile femeilor.
Sfatul nostru este: luați în serios această informație și găsiți o modalitate de-a proclama femeia Capul Pămîntului, pentru ca bărbații să aibă acces la Puterea Cerului.
Alexandru Ștefan


Bine-ai venit, Primavara!


 1 Martie lin coboara, 
Pe aripi de primavara 
Si, in zborul lui usor, 
Va aduce-un martisor! 


Sa aveti o primavara fericita si o viata ca o primavara! 

Clopotarul dacilor 329


Am încercat să înțeleg cum priviți voi, cei din dimensiunile superioare ale Pămîntului, materia în care sîntem atît de ancorați. Dacă ne tot repetați că materia se află doar în mintea noastră, cum ar fi corect să reacționeze o persoană cînd este prădată? Să-i spună hoțului: ia tot ce vrei, oricum ceea ce vezi nu există? Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.



Materia a fost statică atîta timp cît a poposit conștiința în ea. După activarea conștiinței, s-a transformat în creație. Voi doriți să aveți acces în cele mai înalte dimensiuni ale Universului, dar cu o conștiință adormită. Trecînd de hotarele iluziei, viața este total diferită de cea de pe Pămînt. 
Care este pregătirea și calea ce-l eliberează pe om din mrejele iluziei? 
În primă fază, sufletul trebuie să conștientizeze că materia este doar o plastilină în care sufletul învață a crea. Modelînd materia, învățați să o priviți cu ochii fizici ca să vă deschideți al treilea ochi. Datorită Ochiului Divin, omul se eliberează, treptat, de materie, conștientizînd că acest spațiu este mic pentru el. 
Care sînt pașii  necesari pentru a înțelege că, în această dimensiune, pierdem timpul în zadar? 
Este foarte important ca informația acumulată în timpul vieții să nu fie uitată. Lumea științifică trebuie să se concentreze și să construiască un aparat care va transfera experiența sufletului ce moare către cel care se va naște. Aparatul va depista traiectoria sufletului și locul nașterii sale. În aceste cazuri, sufletul care muncește toată viața se va bucura, în existența următoare, de tot ceea ce a agonisit. Desigur, în mod automat, vor dispărea și moștenirile pe care astăzi le primesc, de multe ori, cei care nu le merită. Copiii din microcosmosul mamei vor fi pregătiți, iar majoritatea părinților vor putea intui cine a fost și cine este sufletul care este copilul lor. Fiecare neam trebuie să aibă șiragul său energetic, prin care să dea posibilitatea sufletelor ce au contribuit la formarea sa, să revină în acest spațiu. Numai prin astfel de canale energetice circulă toată experiența întregului neam din care proveniți. Este o temă profundă și trebuie să conștientizați că, nimerind în alte canale energetice, aveți statutul unui simplu trecător. Accesul la informație este liber, dar descifrarea ei este imposibilă pentru un nou venit. 
Vreți să spuneți că nu este bine ca o fată din România să se căsătorească cu un african? 
Fiecare suflet are liberul său arbitru, poate face ce vrea. În iluzie, totul este permis dar, dacă vorbim despre ridicare, totul contează. Sfatul nostru este: dacă cereți sfaturi, urmați-le. Altfel, veți pierde și ultimul tren. Pomii din livadă înfloresc primăvara la fel, dar fructele, cînd se coc, au gusturi diferite. 
Alexandru Ștefan