M-am aflat, de citeva ori, la Chisinau, pe 15 ianuarie si pe 15 iunie si am ramas profund impresionata de manifestarile care se organizeaza, de numarul urias de oameni simpli, care aduc flori la cele trei statui ale lui Eminescu aflate in Chisinau si recita poezii ori citeaza din opera sa. Spre deosebire de aceasta parte a Prutului, in partea "cealalta", cea mai cunoscuta parte a operei eminesciene nu este poezia, ci "chestiunea Basarabiei" - articolele privind situatia din acea parte a Romaniei. Pentru ei, romanii-basarabeni, Eminescu nu este doar poet, ci este un etalon, un punct de sprijin si, in scrierile lui, gasesc adesea raspunsuri la necunoscutele de fiecare zi. Pentru ei, Eminescu este mereu actual, viu si prezent.
Uneori, imi doresc sa semanam mai mult cu "cei de dincolo", cu romanii-basarabeni...pentru ca, uneori, mi se pare ca ei sint mai romani decit noi.
Intre timp, astazi dimineata, la rasarit de soare, alaturi de citiva prieteni dragi, am impodobit-o pe Veronica (Eminescu este prea inalt, nu am putut ajunge la el...). Ni s-au alaturat multi constanteni, mai multi decit in anii trecuti, iar acest lucru ne bucura.Ne-au impresionat desenele copiilor si jerba de flori "din partea celor care iubesc limba romana".
In fond, Eminescu avea dreptate: "Caci ramine stinca, desi moare valul..."
M. Radu
