Clopotarul dacilor 305

         Înaintașii spuneau că, după ce a creat lumea, Divinitatea a lăsat ca moștenire, pămîntenilor, un cuvînt sacru. Pe tărîmul nostru, această moștenire cerească, acest cuvînt s-a păstrat strict în inima lui Deceneu și se rostea în timpul unor ritualuri de taină. Cuvîntul era format din patru litere ce reprezentau cele patru rase care trăiesc pe Terra. O dată pe an, de Ziua Soarelui, era scris pe o frunză de stejar, se învelea și se transmitea din mînă în mînă pînă cînd ajungea din nou la Deceneu, care spunea: ceea ce ați primit vine de altundeva, este cuvîntul ce radiază din inima și sufletul vostru. Acel cuvînt reprezintă temelia cugetului, a ceea ce putem numi EU SÎNT. El activează binarul, echilibrează masculinul activ, transformînd feminitatea pasivă în substanța primordială de bază. Acest tainic și nerepetat cuvînt trece neobservat de haos și arată drumul către tot ceea ce va urma. Cuvîntul sacru împărțea oamenii în patru categorii:
-         prima literă îi ocrotea pe cei nobili și inteligenți, care îmbogățeau Creația;
-          sub litera a doua erau cei care vegheau asupra Adevărului – judecători etc;
-         litera trei adăpostea paznicii Cerului;
-         ultima literă reprezenta poporul.
Existau, apoi, litere personale ale fiecărui suflet, după nivelul său de evoluție. O vorbă din popor spune că fiecare are steaua lui – adică este protejat de un astru. Ființa aflată sub ocrotirea soarelui reprezenta voința; cel aflat sub protecția lunii reprezenta știința; acel din grija Mamei Pămînt reprezenta acțiunea, iar cel ocrotit de Jupiter – realizarea.
Majoritatea sufletelor primesc aceste litere legate de aștrii protectori odată cu primirea numelui, la naștere. Părinții ce intuiesc litera protectoare din numele copilului trebuie să cunoască bine lumea în care trăiesc. Așa cum se însoțesc ziua și noaptea, la fel răul se pornește la drum concomitent cu binele.
Pentru ca literele să vă călăuzească, semănați armonie și iubire; în caz contrar, ochiul care vă veghează se va inchide. Multe suflete ce evoluează pe Pămînt au acumulat un imens bagaj de informații esoterice, care ar trebui așezate pe categorii. În acest moment, mulți oameni au senzația că au atins punctul culminant și există pericolul rătăcirii. Omenirea s-a oprit la răscrucea dintre viciu și virtute, iar oamenii se vor îndrepta spre ceea ce va prevala. Veșnica luptă dintre masculin și feminin trebuie să înceteze prin împăcare desăvîrșită. O rădăcină perfectă, care alcătuiește eonul, simte și vede prin inima celui pe care îl iubește.
Zidirea începe din momentul cînd nu mai alimentezi răul. Cel care nu respinge răul îl înmulțește. Energia grosieră este legată de vicleșug și hîtrenie, iar oamenii care se folosesc de aceste arme găsesc mai repede greșeala decît adevărul. Se spune că fiecare lucru bun este rădăcina unui rău făcut cîndva. Pentru a nu bîjbîi prin întuneric, ar fi bine să ne aflăm în raza Luminii căci întunericul rătăcește. Multe lucruri mari se fac în numele lui Dumnezeu pe Pămînt. Să fiți siguri că Divinitatea se bucură de sufletul pe care l-ați pus în Lucrare.

Alexandru Ștefan