Fiecare din noi reprezintă o taină în acest mare Univers. Veniți
din alte galaxii, încercăm să înțelegem de ce sîntem aici, cu ce scop am venit
în acest spațiu. Am devenit atît de preocupați de aspectele exterioare încît am
uitat cu ce bogăție interioară am venit pentru a schimba această lume.
Mulți
dintre noi nu mai pot iubi…au pierdut darul iubirii ca urmare a primului eșec
sentimental. Adeseori, ființa umană asociază iubirea cu ceva rău, ce i s-a
întîmplat cîndva și, din acest motiv, cînd vede oameni fericiți, are
convingerea că acea stare este falsă sau temporară. Oamenii care nu mai cred în
sentimente nu pot concepe că realitatea în care trăim vine din interiorul
nostru. Treptat, ei devin o copie a exteriorului în care trăiesc și pierd darul
creației interioare. Cu un astfel de robot nu poți să discuți despre călătoria
în timp sau despre o lume irațională. Odată cu desăvîrșirea sufletului, corpul
fizic se supune conștiinței umane, care îl scoate pe om din mrejele iluziei.
Unii
dintre semenii noștri, neavînd pe cine să judece, se judecă pe ei înșiși. Se ancorează
mental la aspectul corpului fizic, începîndu-și ziua cu gîndul că, „dacă aș fi
mai frumoasă, aș avea mai mult succes”. Aceste programe din creierul uman
necesită o resetare, urmată de o schimbare radicală a modului de a gîndi. În caz
contrar, orice episod negativ pe care îl vedeți cu ochii fizici o să vă
trezească suferințele trăite cîndva.
Dacă
o situație se repetă, nu vă concentrați la persoana care vă provoacă suferința,
ci la posibilitatea de-a rezolva acea problemă neplăcută. Nu uitați că ați
venit în acest spațiu pentru a învăța cum să creați chiar și din situații
neplăcute. Cîndva, dolmenele îndeplineau rolul unui filtru, care-l elibera pe
om de energiile grosiere. Toate energiile neechilibrate vor fi o mare povară
pentru om, în existența următoare.
Este
posibil să existe un strop de adevăr în scrierile vechi, cînd se menționează că
energiile rele se ard prin foc, adică trecem prin iad. Așadar, în existența
actuală, dacă vă numărați printre cei răi, nu vă grăbiți să-l blamați pe…Aghiuță
căci nu se știe pe mîna cui veți ajunge.
Alexandru
Ștefan
