Clopotarul dacilor 137



                                       


                                                     Întruparea

        De multe ori, în viața fiecărui om apar momente cînd nu mai vrea sa facă nimic. Apare un gol al minții din care nu vede nici o ieșire. Trebuie conștientizat faptul că s-a declanșat un conflict interior și, în astfel de situații, dorința prevalează întotdeauna asupra credinței. Dorința ne împinge să facem exact ceea ce nu-și dorește sufletul. Pentru ca pofta animalică să nu cîștige în acest conflict, luați sub control toate gîndurile negative ce dau naștere dorințelor distructive.
Axa lumii trebuie căutată în inima noastră; căutînd la întîmplare te rătăcești. Omul este un microcosmos Divin, iar luminile din interior se aprind prin cei șapte centri energetici care vin fulgerător din Ursa Mare. Sufletul nostru devine un echilibru în dualitate. Ridicîndu-te pe scara evoluției, trebuie să găsești un punct cu care să te identifici. Pe măsură ce crește spiritual, ființa umană dezbracă de pe corp toate energiile grosiere. Este o trecere de la cantitate la o calitate de energie pură. Dacă nu mai poți urca, este important să te oprești un timp, dar să nu cobori. Nivelul dobîndit prin evoluție spirituală îți oferă posibilitatea de-a te opri pentru a putea urca mai departe. Cum ai decis să cobori, vei merge numai în jos, căci nu poți călca de două ori pe același drum. Străbunii numeau acest tărîm mărul roșu, adică un fel de mîncare pămîntească pînă te hotărăști să te ridici la Cer.
Trecerea în altă dimensiune se dobîndește prin muncă spirituală, pămîntul este legat de cicluri și de timp. Cine își dorește să rămînă în acest spațiu trece prin moarte pentru a se întoarce din nou pe Pămînt – așa sînt Legile Pămîntului. Urcarea sufletului spre Cer se face prin pomul vieții care, treptat, îl trece pe om de la mîncarea fizică la alimentația cu lumina. Cel care are harul să urce toate crengile pomului vieții devine nemuritor. Cei mai mulți dintre oameni nu au curajul să dobîndească fructul nemuririi și se întorc din călătoria sufletului; se mulțumesc să înlocuiască pomul vieții cu copacii fructiferi din care își potolesc foamea fizică. Prin acest canal Divin, Creatorul revine pe Pămînt ca să se facă om, iar omul se ridică pentru a deveni nemuritor. Legătura strînsă dintre Creator și oameni constă în faptul că, atunci cînd revine pe Pămînt, femeia poate să-i devină mamă, iar bărbatul – tată. Au trecut mii de ani de cînd Dumnezeu nu s-a mai întrupat pe Pămînt…de ce oare? Părerea mea este că nu-și mai poate găsi părinți care să corespundă cerințelor Divine.
Alexandru Ștefan