Clopotarul dacilor 145








Intrarea în contact cu Civilizația Vodă, ora 6.10, ora României. 


De ce noi, oamenii, ne certăm la fiecare pas? De ce nu putem găsi o cale de-a ne exprima emoțiile? 


Voi, pămîntenii, cînd vă întîlniți, veniți cu propria părere și nimeni nu cedează. Pînă la capăt, constatați că nu ați făcut altceva decît să vă certați. În mod paradoxal, pe nimeni nu interesează cine are dreptate, îl căutați numai pe acel care a început conflictul. În haos, numai zăpăciții se simt bine, oamenii înțelepți ar înnebuni.


De unde provine cuvîntul iertare și cum îi putem înțelege adevăratul sens? 


Voi, oamenii, ați intrat în rolul de Dumnezeu, iertînd totul inclusiv păcatele omului. Trebuie să vă gîndiți că, atunci cînd iertați pe cineva, puteți deveni complice la prostiile pe care le-a făcut. Aveți dreptul să iertați numai răul ce vi s-a făcut vouă personal. Dacă am descifra o pildă din învățăturile voastre am constata că, la întoarcerea fiului rătăcitor, erau doi vinovați care trebuiau pedepsiți – fiul neascultător, ce a plecat de acasă fără voia tatălui și vițelul, care era foarte gras. Cel de-al doilea a devenit brusc mai vinovat fiindcă nu era rudă cu ei… Unii încearcă să intre în bucătăria poetului pentru a-i înțelege poezia; așa este și cu iertarea.

 Unele trusturi de presă atacă părerea unui om prost și ne trezim vreo două-trei zile cu prostul în emisie. Există un gol, în acest spațiu, pe care îl ocupă proștii sau noi sîntem mai proști că-i ascultăm? 


La voi se mai spune că mintea prostului este odihnită. Dacă nu mai aveți altceva de făcut nu vă rămîne decît să-i ascultați pe ei. Toți încearcă să cunoască de aproape vedeta care le reprezintă idealul și, cînd reușesc să o cunoască, înțeleg că ar fi trebuit să se concentreze în altă parte. 


Întîlnim adesea oameni care se străduiesc să pună sare pe rană, sînt un fel de vampiri, cum să ne păzim de ei?


Dacă atrageți atenția și încă mai aveți astfel de oameni în preajmă înseamnă că nu vă deosebiți cu mult de ei. Dacă ați coborît la nivelul lor – căci altfel nu se explică contactul cu ei înseamnă că energiile lor animalice vă atrag.

Atunci cînd sufletul și conștiința voastră vor emana energii curate veți fi apărați de izvorul energetic al nemuririi și nu o să vă mai pese de otrava  lor. Mulți dintre acești oameni cred că vor ieși din această dimensiune suind pe o scară pe care o sprijină Pămîntul și astfel cred că vor trece dincolo de Cer. 


Cum este mai bine: să veghem sau să pîndim clipa care ne deschide ușile sacrului? 


Cel mai corect este să te pregătești și să aștepți, numai fricoșii pîndesc. Darurile cerești vin doar atunci cînd stăpînești ritmul și echilibrul. Prin vibrație se cercetează toate golurile timpului, iar prin sunet vei alege darul cel mai de preț al momentului. 


Cum putem alunga singurătatea din suflet? 


Cînd simțiți că devine rea, dați-o afară. 


Vă mai pot deranja? 


Noi nu sîntem la lucru, ci în misiune.

Mulțumesc.

Cu plăcere.

Alexandru Ștefan