"Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii: Roma. Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi, iar nu de dispreţ, şi a fi descendentul unui popor de eroi, plin de nobleţe, de amor de patrie şi libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi ruşine niciodată". Mihai Eminescu
Clopotarul dacilor 182
Cometele
trec, Mama-Pămînt rămîne – așa a fost de la începutul lumii. Am impresia că
oamenii, cînd nu pot atinge desăvîrșirea, se pregătesc de moarte adică așteaptă
sfîrșitul lumii. Cu aceste frămîntări și întrebări m-am adresat, în meditația
mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
De
ce omenirea, în felul său, crede că Pămîntul este atît de fragil încît poate fi
distrus în orice clipă? Este adevărat?
Dacă
ființei umane i s-a dat un înger păzitor, de ce credeți că Pămîntul nu ar
beneficia de protecție divină? Dacă nu ar fi avut scut divin, cu siguranță că
Planeta Pămînt ar fi avut probleme. Sfatul nostru este să stați în liniște căci
acest astru nu este un pufuleț de păpădie care poate fi dat jos de orice
asteroid rătăcit în spațiu. Voi trebuie să vă ridicați spiritual pentru ca
rezonanța dintre Pămînt și Univers să crească. Pămîntul este o școală unde
ființa umană învață și pleacă. Nu ucideți cu mintea ceea ce a făcut Creatorul,
înmulțiți bucuria minunii din voi și atunci veți merge în pas cu Întregul. Implicați
intuiția în tot ceea ce faceți și ea va sincroniza ritmul interior cu lumile
paralele. Atunci cînd ritmul, vibrația și sunetul ating armonia, ființa umană
poate obține totul din lumile paralele. În dimensiunea voastră există numai
răul și binele ca să vă treziți Adevărul din voi. Ceea ce căutați nu se află în
lumea voastră, cadourile pe care le primiți sînt din lumile paralele. Nu vi s-a
întîmplat niciodată să vă rătăciți și, din senin, să apară cineva și să vă
ajute? O dorință profund simțită și confirmată de intuiție are nevoie să stea
în interiorul vostru ca să încolțească. Nu uitați că sunetul adică cuvîntul trebuie
emis cu o intonație liniștită, fără emoții pentru ca vibrația să ajungă fără
probleme la destinatar. Adevărul din interior conectează sufletul spre
diapazonul lumilor paralele de unde ființa umană primește ceea ce își dorește
și merită.
Mulți
dintre oamenii bogați sînt preocupați de nivelul acumulării materiale, nu de
căutarea adevărului. Cum explicați acest lucru?
Din
lumile paralele, mulți oameni spirituali primesc și bunuri materiale, dar ei nu
le folosesc. Cei care, bogați fiind, nu au nici un fel de Dumnezeu, dețin ceea
ce nu le aparține.
Cum
se poate pătrunde în lumile paralele?
Nemurirea
există în afara rațiunii voastre. Dacă doriți să intrați într-o lume paralelă
trebuie să intuiți ce dorește sufletul, nu corpul fizic. O idee măreață,
alimentată de credință, te poate conecta cu una dintre undele lumilor paralele.
Este de dorit să vă treziți pînă la ora 8 dimineața, păstrînd în tot armonia. Lumile
paralele nu sînt mult diferite față de lumea voastră. Este important să nu vă
pierdeți ideea din interior și nu confundați călătoria în timp cu o simplă
excursie. Cînd veți observa că multe lucruri pe care le simțiți devin realitate
înseamnă că ați reușit să vă conectați la lumea din interiorul vostru.
Ce
se întîmplă cu soarele și ce consecințe vor fi după traversarea acestei comete –
Ison – care se află acum între Pămînt și Soare?
La
ora actuală, soarele se străduiește să intre în parametrii normali ai cîmpului
magnetic. Stagnarea și lipsa petelor de pe soare nu este nimic grav, soarele a
acumulat o temperatură imensă pentru a face față apropierii cometei Ison și a o
putea topi. O parte mică din această cometă va trece de soare și, trecînd pe
lîngă Pămînt, poate provoca cutremure în lanț.
Alexandru
Ștefan
Clopotarul dacilor 181
A
mai rămas o lună și cîteva zile pînă la sfîrșitul anului 2013 – un an cu multe
semne și cu multe așteptări. În spațiu și timp se simte o presiune care ne
apasă…nimic nu mai pare sigur, nici măcar ziua de mîine. Ce se întîmplă cu noi, cu sufletul nostru? Am ajuns că nici acești 100
de ani ce i s-au dat ființei umane să nu-i putem trăi în liniște și pace? Cu
aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din
Civilizația Vodă.
Înaintașii
voștri cunoșteau foarte bine toate legile celor trei dimensiuni în care
evoluează sufletul. Prima dimensiune se numea Capidava adică lumea sufletelor
întrupate. În această dimensiune, exista prima lege a somnului, unde ființei
umane i se indica cum să doarmă ca să nu aibă coșmaruri din alte dimensiuni. Poziția
în care omul doarme este foarte importantă pentru evoluția sufletului. În timpul
somnului, sufletul călătorește în alte dimensiuni pentru a studia multe lucruri
importante. Dacă ființa umană doarme cu picioarele spre ușă îi este foarte greu
să revină în corpul fizic. Ușa de intrare în casă este și un fel de ieșire spre
lumea morților și, dormind cu picioarele către ușă, sufletul se poate rătăci în
lumea vîrcolacilor adică în dimensiunea sufletelor rele. Mulți se trezesc
obosiți din somn, ceea ce înseamnă că poziția în care au dormit nu este corectă.
Somnul trebuie să fie liniștit și benefic pentru suflet.
Cum
să ne protejăm ca să nu ne rătăcim prin lumile rele?
Eliminați
gîndurile negative și găsiți o poziție de somn potrivită astfel încît să vă treziți
dimineața cu fața spre răsărit. Gîndul distructiv și poziția incorectă a
corpului în timpul somnului pot conduce sufletul în zone de unde va trebui să
depună eforturi uriașe pentru a se elibera. Despre somn, în lumea voastră,
nimeni nu cunoaște nimic, dar cele mai mari manipulări și rătăciri au loc
tocmai în timpul somnului. Corpul fizic, împreună cu sufletul, evoluează în școala
naturii de pe Pămînt. Somnul îi aparține strict sufletului, pentru a se elibera
de infecțiile corpului fizic. Concentrați-vă, în timpul zilei, spre lucruri
mărețe, eliminați gîndurile negative, care vă pot ancora în timpul somnului. Călătoriile
în timp au loc, mai întîi, în timpul somnului, apoi se pot aplica și în
dimensiunea voastră. În somn, omul are misiunea de-a trece fără probleme în
dimensiunea zeilor. Spre această dimensiune este îndemnat sufletul de către maeștrii
veniți de Sus.
Care
este cea mai mare capcană în care se rătăcește sufletul?
Infecțiile care sînt
acumulate de egoul fals sînt aduse în fața sufletului ca Adevăr. Falsitatea este
cea mai mare capcană pentru suflet. Omul care minte nu va crede niciodată în
Adevăr și va căuta să-i construiască sufletului o lume bazată pe egoul fals. Ca
să nu cazi în capcana falsității, alungă egoul fals și vei vedea cum haosul te
va ocoli.
Dar,
totuși, de ce nu trebuie să dormim cu picioarele spre ușă?
În
subconștientul vostru există informația că mortul este scos din casă cu
picioarele înainte. În timpul somnului, sufletul părăsește corpul prin
meridianele de jos. Din cauza stresului, starea de veghe poate fi tulburată și
atunci corpurile subtile dau alarma că
sufletul pleacă. După suflet pornesc toate forțele vitale ale corpului,
încercînd să-l readucă în corpul fizic. În majoritatea cazurilor, sufletul nu
reușește să treacă de lumea monștrilor și este adus înapoi de către corpurile
subtile avînd parte de diferite coșmaruri. Din momentul cînd ființa umană
conștientizează că frica îi poate bloca memoria, trebuie să privească somnul ca
pe o parte importantă pentru evoluția sufletului.
Prin
sunet de bucium, străbunii voștri, la răsărit de soare, alungau tot răul dintre
lumea voastră și cea de Sus. Croiau o punte pentru ca sufletul să poată
călători liniștit în timpul somnului.
Alexandru Ștefan
Clopotarul dacilor 180
În
fiecare anotimp, ființa umană găsește un zîmbet mîngîietor al naturii pentru
a-și mai ușura viața. Odată cu descoperirea ADN-ului uman, omul a înțeles că nu
se trage din maimuță. Dar, totuși, această variantă îi este mai aproape fiindcă
a constatat că maimuța este mai proastă decît el. Gîndul că el, omul, seamănă
cu Creatorul, l-a liniștit, dar a uitat că și interiorul său trebuie să-I
semene Creatorului. Dacă cineva merge cu mașina, apoi își continuă drumul
mergînd pe jos înseamnă că refuză să stea pe loc. Așa este și cu sufletul – în corp
fizic sau în afara lui, drumul continuă și este important să nu te abați de la
calea desăvîrșirii.
Este adevărat că ființa umană își
poate pierde sufletul din cauza greșelilor grave pe care le comite în fiecare
viață? Cu aceste frămîntări și întrebări m-am adresat, în
meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Sufletul
omului are 21 de grame și este un dar de la Dumnezeu. Greutatea sufletului
reprezintă, de fapt, informația acumulată în timpul vieții de fiecare om. Sufletele
care, prin desăvîrșire, depășesc această greutate se consideră desăvîrșite. Aceste
scîntei Divine provin de la începutul Creației și sînt strict reglementate. Odată
cu creșterea populației pe Pămînt nu s-au mărit și scînteile Divine ce
reprezintă sufletul. Poate că această informație este șocantă, dar nu toți
oamenii de pe Pămînt dețin această scînteie Divină. Mulți oameni trăiesc fără
suflet adică numai în corp fizic uman. Cei care nu dețin această scînteie
Divină fac tot posibilul să convingă omenirea că se trăiește pe Pămînt o
singură viață. Acei ce dețin darul lui Dumnezeu trebuie să acumuleze puncte
pentru a-l păstra în continuare. Aici se află și descifrarea proverbului – nemulțumitului i se ia darul – nu este
nimic legat de partea materială, ci numai de suflet.
Cum
poate trăi un om pe Pămînt fără suflet?
După
moarte, ființa umană își formează o dublură din corpurile subtile, pentru a se
prezenta împreună cu sufletul în fața instanței care îi evaluează viața. Omul
folosește această dublură pentru primele 40 de zile după moarte și atunci cînd
vine la întrupare. Individul care a conștientizat că nu mai deține suflet se
întrupează prin această dublură, pentru o singură viață, fiindcă nu mai are
nimic de pierdut. Oamenii care mai dețin această scînteie Divină trebuie să
lucreze permanent ca să nu cadă pradă celor ce-și trăiesc ultimele clipe pe
Pămînt. Dacă, din întîmplare, numărul celor care nu dețin suflet va prevala pe
Pămînt viața va înceta.
Toate
evenimentele care au loc acum pe Pămînt au vreo legătură cu dezechilibrul
dintre oamenii cu suflet și cei lipsiți de suflet?
Omenirea
a uitat că Pămîntul are suflet și respiră ca o ființă vie. Fiecare munte are
duhul său și acei ce cunosc cum se intră în contact cu el pot accesa informații
importante pentru desăvîrșirea sufletului. Există oameni care știu ce se
întîmplă pe Pămînt și s-au retras din haosul în care au trăit o mare parte a
vieții pentru a putea păstra darul Divin pe care l-au primit. Nemurirea este un
grad care se dobîndește prin muncă, nu poți deține ceva nemuritor atunci cînd
faptele și gîndurile tale rămîn moarte. Acei ce dețin scînteia veșnică și nu o
risipesc pe nimicuri vor avea numai de cîștigat. Pămîntul și omenirea vor trece
prin reforme importante împreună cu întregul Univers. Acei care, din
nefericire, și-au pierdut sufletul nu vor percepe niciodată schimbările și nici
semnele căci sînt asemenea unor roboți, care vor dispărea în timp. Sfîrșitul
acestui an și începutul lui 2014 vor fi decisive pentru acei ce dețin scînteia
Divină, nu deviați din drum căci vă puteți rătăci.
Alexandru Ștefan
Clopotarul dacilor 179
O legendă veche ne reamintește faptul că ființa umană, după
ce a fost creată, a devenit atît de curioasă încît Dumnezeu a obosit de atîtea
întrebări ale oamenilor. Într-o bună zi, Creatorul a decis să se ascundă de
oameni – mai întîi în Cer, apoi sub pămînt, pentru a avea liniște. Totuși,
oamenii îl găseau peste tot…văzîndu-l pe om atît de curios și de puțin
credincios, Dumnezeu s-a ascuns în inima lui. Multe poate crede ființa umană,
dar ca Dumnezeu să se afle chiar în inima sa nu poate accepta. Din acel moment,
omul îl tot caută pe Dumnezeu și nu-L poate găsi. Iar Creatorul a găsit, în
sfîrșit, un loc de unde ne poate observa. Cu aceste întrebări și frămîntări
m-am adresat prietenilor mei din Civilizația Vodă.
De
ce totuși Creatorul a decis să nu fie văzut și cunoscut de către oameni?
Despărțirea a fost dureroasă,
dar cu mare folos pentru sufletul omului. Ființei umane i s-au destăinuit cinci
procente din tezaurul ADN-ului pe care l-a moștenit. Misiunea fiecărui suflet
este să aprofundeze căutarea și descifrarea informației care există deja în
memoria ADN-ului vostru. În acest dar al Creatorului au rămas vii amintirile
despre El și veșnicul dor de a-l întîlni. Acel care Îl poartă în suflet și îi
simte lipsa cu siguranță îi va descoperi lăcașul sfînt, prin credința sa.
Știința
ne spune că ADN-ul nostru funcționează numai pe baza celor cinci procente prin
care activăm. Restul de 95% se consideră viruși…un fel de gunoi?
Ca să ieșiți din
parametrii acelor cinci procente trebuie să cunoașteți cum puteți elibera
cugetul. Creierul îmbibat de gînduri haotice poate deveni o frînă pentru suflet
și este necesară o pregătire pentru meditația perfectă, în felul următor:
inspirați adînc și expirați numai pe o nară. Repetați de 33 de ori pentru
fiecare nară. În acest mod se echilibrează energiile masculină și feminină. Apoi,
preț de trei minute, se vor elimina din interior energiile negative prin
pronunțarea prelungită, cu voce tare, a
literei Î. Echilibrul care se atinge după efectuarea acestor exerciții este
semnalul că sînteți pregătiți pentru meditație.
Este posibil să
descoperiți că cele 95 de procente ce sînt considerate viruși constituie tocmai
ceea ce nu v-a destăinuit Creatorul…ar fi bine să nu începeți cu cuvintele nu pot. Cu o minte liberă veți descoperi
că totul este posibil.
Este
ușor de spus că vom reuși, dar, sincer vorbind, cei mai mulți oameni nu știu de
la ce și cum să înceapă…
Meridianele voastre
sînt ancorate în cele cinci elemente de care depinde în totalitate corpul fizic.
Dacă ți-e frig cauți lemne pentru foc; dacă ți-e sete cauți apă; așadar,
dorința alimentată de credință poate deveni realitate. Dacă ființa umană ar
reuși să iasă din parametrii celor cinci elemente și să se îndrepte spre ceva
concret, prin meditații bine formulate, ar reuși orice. Încercați să meditați
la ceea ce nu ați făcut niciodată - de exemplu, cum ar fi să levitați - și,
încet-încet, se vor activa meridianele care vor acumula energie pentru așa
ceva. Mulți dintre voi știu că, în spațiu, se află miliarde de planete asemenea
Pămîntului. Încercați să gîndiți că ați venit de pe o altă planetă într-o mică
deplasare pe Pămînt…acolo, acasă, erați maeștri în toate, iar aici nu puteți
ieși din parametrii celor cinci elemente.
Sfatul nostru este să
munciți pentru a învinge egoul și să lucrați mai intens în direcția sufletului.
Dacă credeți că sînteți fii de Dumnezeu înseamnă că se poate.
Alexandru Ștefan
Clopotarul dacilor 178
În
niște simple cuvinte se află atît de mult adevăr încît, vrei sau nu vrei, te
duci cu gîndul la roata veșnică a vieții. Străbunii, ca să-și mai mîngîie
necazul, cîntau: așa-i viața trecătoare,
unul naște, altul moare. Trecînd cu memoria prin vechile legende,
înaintașii noștri ne reamintesc că, atunci cînd soarele bătrîn va dispărea, altul
pe cer, nou, se va înălța. Încerc să cuprind cu gîndirea mea o părticică din
acest mare Univers ca să pot găsi drumul spre casă. Dar, descoperim că de fapt
casa noastră adevărată este nemărginitul Univers, pe care noi, cei din această
dimensiune, nu sîntem în stare nici să-l vedem și nici să-l cunoaștem pe
deplin.
După
legile Cosmosului, am înțeles că ființa umană, în primă fază, trebuie să cerceteze
și să cunoască perfect locul și dimensiunea în care trăiește pentru ca,
ulterior, să i se deschidă Infinitul. Fiecare dimensiune prin care trece ființa
umană este ca un fel de facultate pentru suflet. Cine reușește să se cunoască
pe sine însuși și intuiește cu ce misiune a venit pe această planetă va păși,
cu siguranță, în alte dimensiuni ale Universului pentru a studia alte
facultăți. Dacă noi deja trebuie să părăsim această planetă pentru a descoperi
alte orizonturi înseamnă că nu avem de ce ne plînge. Pur și simplu, în locul
nostru va veni o altă lume spre a studia noul în care noi trăim plictisiți de
atîta cunoaștere… Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația
mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Este
adevărat că totul moare în Univers precum noi, oamenii?
Moarte nu există, cînd
cineva dintre voi decedează voi ziceți că a plecat. Dacă nu-i puteți urmări
drumul pe care s-a pornit voi îl deconectați și vă liniștiți cu gîndul că a
murit adică nu mai este, nu mai există. Orice ființă din Univers reprezintă o
sămînță a Întregului, tot ceea ce se renaște nou în Univers provine dintr-o
rădăcină primordială.
Cum
comunicau înaintașii noștri cu Universul? Care era calea de bază pentru a primi
un mesaj de Sus?
Dacă observați vechile
rugăciuni ale oamenilor de pe Pămînt veți observa că majoritatea cuprindeau
fraza dă-ne, Doamne, pâinea cea de toate
zilele. Nu era, în nici un caz, această rugăciune dedicată pîinii fizice,
materiale pe care voi o mîncați, ci se referea la pîinea spirituală ce venea de
Sus și era înscrisă de către sferele de lumină pe suprafața lanurilor de
cereale. Inițiații cunosc foarte bine puterea cîmpului magnetic al grîului și a
altor cereale precum și forța lor tămăduitoare. După decedarea corpului fizic,
sufletul poate fi ajutat de către cei ce cunosc tainele trecerii prin
pregătirea și împărțirea colivei. Trecerea vămilor, pentru suflet, devine mai ușoară
prin intermediul aburului care se ridică
din colivă. Singura planta Divină, ce a fost adusă de către zei pe Pămînt este
grîul și, pentru cine îl cunoaște altfel decît ca pe hrană pentru corpul fizic,
diapazonul de cunoaștere este mai mare.
De
ce conducătorii de astăzi ne distrug temelia neamului ca să înfrumusețeze
fațada pentru a sclipi o singură zi?
Sînt oameni care au
acumulat karmic multe datorii și se răzbună pe propriul popor. Greșelile unei ființe umane se pot îndrepta
prin fapte și acțiuni concrete, nu prin impulsuri nechibzuite menite doar
să cîrpească. Ideea strămoșilor trebuie să-și mențină ritmul constant al
drumului pe care te-ai pornit. Dificultățile unui drum spiritual încep din
momentul cînd omul privește mai mult în urma sa decît înainte. În acest caz,
drumul pare lung și fără de sfîrșit fiindcă omul este copleșit de oboseală. Comoditatea
și lenea au prioritate și, treptat, sufletul este ademenit într-o stare de
adormire, iar căutarea spirituală devine o povară. Cei mai mulți oameni trăiesc
împreună numai pentru a-și pierde mai ușor timpul, acei ce caută desăvîrșirea
sufletului se adună pentru a descoperi Adevărul. Desigur că, din punctul de
vedere al unui om cu gîndirea muritoare, a crede în nemurire pare o adevărată
nebunie. Dar, totuși, dincolo de orice formă, există ceva mai presus decît
destinul omenesc. Cu toate că subconștientul vostru știe că este urmărit de
moarte, noi vă îndemnăm să mergeți mai departe fiindcă merită.
Alexandru Ștefan
Abonați-vă la:
Postări (Atom)