Clopotarul dacilor - 49

                                       

                                         
                                                  Logica și intuiția 

          Pentru a vă trezi memoria vieților anterioare trebuie să stabiliți un echilibru între GÎNDIREA LOGICĂ și PERCEPȚIA INTUITIVĂ. Aflîndu-se în echilibru, aceste două meridiane deschid posibilitatea includerii în sine a conștiinței integrale, care se sprijină pe Voința lui Zalmoxe, adică este coordonată de Legea Ființării. Numai în microcosmosul mamei logica și intuiția se află într-un echilibru perfect, în afara lui găsirea unui echilibru între aceste două componente este dificil de realizat; totuși, prin desăvîrșire, nimic nu este imposibil.
          Prevalarea gîndirii logice se observă pretutindeni, îndeosebi în știință: există numai ceea ce se poate explica logic. Întreaga viață este dirijată de proiecte ale minții, totul este judecat și evaluat de către minte: tot ceea ce nu poate fi înțeles de minte nu există; numai ceea ce stabilește mintea poate fi considerat real. Mintea solicită, în permanență, hrană – o cantitate enormă de informații îl prinde pe om în capcană, împiedicîndu-l să gîndească independent. Mintea a dat naștere la trei jocuri:
-        Jocul minții este apanajul politicienilor
-        Jocul imaginației revine oamenilor de artă
-        Jocul cu mintea aparține filozofilor.
În ceea ce privește religia, există oameni care merg pînă la absurd, căutînd numele Creatorului. Pentru acei care nu au chef să joace vreunul dintre aceste jocuri, golurile propriului creier sînt suplinite de ultimele realizări ale tehnicii. Informatica și roboții inteligenți sînt numai primele ”rîndunele”, în încercarea de-a supune totul logicii. În mod paradoxal, omenirea studiază și negarea dezvoltării mentale, de dragul percepțiilor și al intuiției, fără a ține cont de faptul că iubirea și sentimentele deschid porțile Universului. Dacă nu se ia în calcul iubirea, orice cunoaștere este vicioasă, iar gîndirea devine sucită - șiraguri de gînduri fără logică, care se înalță unul după altul, înregistrînd tot ceea ce se petrece în jur, fără ca cineva să le înțeleagă legitimitatea și cauzele. Intuiția neconfirmată de logică este la fel de neplăcută precum logica neverificată de intuiție.
Iată o pildă despre modul în care intuiția verifică logica: logica fără un scop este o simplă speculație și, fără un punct de plecare, este doar o închipuire.
Alexandru Ștefan