Mai mult ne apasă gîndul că vom
muri decît bucuria că trăim. Părerea mea este că o sută de ani e prea puțin
pentru ca un suflet să atingă nemurirea pe Pămînt. Cu aceste întrebări și
frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Un
suflet liber cunoaște calea, indiferent cîți ani trăiește în corpul fizic,
rătăcirea este un fel de-a te amăgi pe tine însuți. Traiectoria sufletului este
legată strict de trecerea Pămîntului prin perioadele ciclice ale Universului. Fiecare
ciclu are dimensiuni diferite, la nivelul la care vă aflați voi puțini sînt cei
care depășesc o sută de ani pămîntești. Odată cu schimbarea polilor magnetici,
planetele își schimbă, prin rotație, locul. Planeta Pămînt se va poziționa pe
locul unde se află acum Saturn. În dimensiunea respectivă, ființa umană va trăi
o mie de ani fiindcă acolo se respiră numai cu oxigen. Planetele pe care există
viață nu diferă mult între ele, pe unele se respiră numai cu oxigen, pe altele –
doar cu hidrogen. Aerul de pe Pămînt este amestecat și, din această cauză,
ființa umană trăiește atît de puțin. Toate planetele din Univers trec prin
semnul crucii adică prin cele patru dimnesiuni, după cum se împarte întregul
Cosmos. În prima dimensiune, ființa umană trăiește o sută de ani, în cea de-a
doua – o mie de ani, în a treia – zece mii de ani și, în cea de-a patra
dimensiune, trăiește o sută de mii de ani. Pămîntul, trecînd prin diferite
dimensiuni ale Cosmosului, are posibilitatea de a-și reîncărca zăcămintele
epuizate, iar ființa umană își poate schimba corpul fizic și nivelul de
evoluție. Aveți astfel răspunsul despre scheletele oamenilor uriași,
descoperite pe Pămînt.
Care este sensul, scopul
sufletului, trecînd prin toate dimensiunile Universului?
Omul
desăvîrșit, indiferent în ce dimensiune se află, rămîne cu memoria întreagă. În
dimensiunea actuală, în care trăiți o sută de ani, sufletele susțin un examen
important, apoi sînt invitate în dimensiunile unde se trăiește o mie de ani. Dacă entitățile
care au ajuns la nivelul de o sută de mii de ani nu au dobîndit nemurirea, li se
oferă posibilitatea de a o atinge în dimensiunile unde se trăiește mai puțin. Este
important ca sufletul să-și amintească ce anume are de îndreptat pentru a nu
pierde timpul în zadar. Dacă nu reușește să ia examenul în dimensiunile joase,
va începe totul de la început.
Cum se poate întîmpla așa ceva –
sufletul să ajungă în dimensiunea în care trăiește o sută de mii de ani și să
nu dobîndească nemurirea?
La
voi se mai spune că nu moare nimeni de lene...trebuie să știți că numai din
cauza lenei ființa umană nu dobîndește nemurirea. În concepția celor
nedesăvîrșiți există un fel de nemurire unde toți morții își găsesc locul. Ființa
umană își dorește să trăiască mult și bine, dar prea puțin se gîndește de ce i
se oferă de Sus această posibilitate. Universul nu este un leagăn unde se
dădăcesc sufletele care nu vor să muncească. Totul, în spațiu, are un sens și,
dacă cineva devine un obstacol în Planul Divin, este întors înapoi pentru a conștientiza
pentru ce i s-a dăruit viața.
Alexandru
Ștefan