De sub stratul subțire de zăpadă,
timid, se ivesc primii ghiocei – vestitorii primăverii. Culoarea lor albă
semnifică, fără îndoială, puritatea, dar și renașterea naturii sub razele
blînde ale soarelui. Deosebit de îndrăgită de români, această mică și gingașă
floare însoțește mărțișorul – tradiție străveche moștenită de la daci. Firele –
din lînă sau mătase – alb și roșu sînt împletite împreună. Cîndva, de aceste
fire se atîrna un bănuț din aur – simbol al soarelui. De-a lungul timpului,
simbolistica mărțișorului a cunoscut o serie de interpretări: cald-rece, foc-gheață,
două lumi, două dimensiuni, două anotimpuri, două genuri. În unele zone ale
spațiului locuit de urmașii dacilor această ață se poartă în piept, iar în
altele (Grecia, Macedonia, Albania - vlahi) se poartă la mînă. La data de 1
aprilie, este încdredințată naturii.
Denumirea populară a primei luni
de primăvară este chiar Mărțișor și, în mod tradițional, primele nouă zile sînt
considerate zilele Babei Dochia, cea care își scutură cojoacele. Este cunoscut
faptul că cifra 9 are semnificații magice. Tradiția spune că fiecare om trebuie
să își aleagă, astăzi, o babă și, în
funcție de cum va fi vremea în ziua respectivă, așa îi va merge întregul an. Aceste
nouă zile reprezintă lupta dintre anotipuri, dar simbolizează și lupta întunericului
cu lumina.
Moment al înnoirii și al
renașterii spirituale, al unui nou început, al speranței, 1 martie este însoțit
de diverse obiceiuri menite să accentueze acest caracter. În toată țară, se
aprind focuri și se ard lucruri vechi. În Basarabia, gospodinele fac curățenie
generală și deschid toate ușile și ferestrele casei,în timp ce rostesc aceste
cuvinte: martie în casă, puricii afară!
Să
aveți o primăvară fericită!
