Clopotarul dacilor 216


În ultima perioadă, cititorii acestui blog mi-au trimis o serie de întrebări despre trecere și restanțe. Pentru a înțelege ce înseamnă trecere trebuie să cunoașteți etapele de evoluție ale omului și Pămîntului. Evoluția acestui tandem trece prin mai multe etape de activitate, care se desfășoară în cadrul unui ciclu complet. Aceste stări de conștiință  se manifestă în șapte mari cicluri, care se derulează în următoarea ordine:
1.    Saturn – conștiență de transă profundă
2.    Soare – conștiență obscură de somn fără vise
3.    Luna – conștiență imaginativă de somn cu vise
4.  Terra - conștiența obiectivă a stării de veghe
5.    Jupiter – conștiența de sine imaginativă
6.    Venus – conștiența de sine obiectivă
7.    Vulcan- conștiența spirituală care trezește starea de evlavie.
Aceste șapte stadii planetare îl aduc pe om la alt nivel ciclic, unde își dezvoltă alte cinci stări de conștiință. Primul nivel este al spiritelor și formelor, al doilea este al spiritelor și mișcării, cel de-al treilea aparține spiritelor și înțelepciunii, al patrulea este al spiritelor și voinței și cel de-al cincilea aparține spiritelor și armoniei.
V-am adus la cunoștință primii doi pași din marele abecedar cosmic ca să vă orînduiți căutarea spirituală. În prezent, împreună cu Pămîntul, noi ne aflăm în starea de veghe a conștiinței colective. Dacă unii dintre voi simțiți că, în interiorul vostru, stau în formă latentă informațiile oculte, trebuie neapărat să vă însușiți un stadiu planetar. Altfel, o să aveți numai teorie esoterică învățată, dar nu veți putea trezi înțelepciunea interioară.
Am mai scris despre nivelul oglinzilor, dar, ținînd cont de întrebările primite, îmi dau seama că puțini dintre voi îl cunosc cu adevărat. Taina acestui nivel i-a fost dezvăluită ființei umane de către civilizațiile mai avansate. Omului i s-a adus oglinda în care se reflecta numai partea nedesăvîrșită adică tot răul din el. Omul nu se privea zilnic în oglindă, ci se înfățișa o dată pe an pentru a vedea ce mai are de îndreptat. Cu timpul, văzînd că oglinda este un fel de scaner ce le arată mereu că mai au ceva de îndreptat, au confecționat una legată de mental și formă. Această formă a corpului, pe care o vedem cu ochii fizici este indusă de mental și stocată în memoria oglinzii fără ca noi să ne mai putem vedea devierile spirituale. Adică, arătăm ca un măr frumos, dar viermănos. Observați și voi că astăzi totul se poate modifica genetic. Sufletul, într-un corp fizic alimentat cu hrană modificată genetic, nu are posibilitatea de-a se trezi către iluminare.
La nivelul oglinzilor, ființa umană studia razele și luminile Cerului ca să poată face legătura cu alte dimensiuni, dar acum i se arată în mod artificial tot ce-și dorește să vadă. Adevărat este că Binele și Răul nu au existat niciodată, ci au fost născocite de om ca să-și îmbogățească trăirile, adică au devenit realitate în acest spațiu. Dacă noi vedem altfel lucrurile nu putem așa, cu toată nebunia noastră, să intrăm în altă dimensiune. Unii cred că trecem odată cu Pămîntul, indiferent de restanțele pe care  le avem – este adevărat, dar trebuie să știți că și Pămîntul are mai multe lumi paralele. Așa cum într-un oraș mare există o închisoare și o casă de nebuni, la fel și în lumile paralele toți trăitorii se încadrează după nivelul pe care îl dețin.
Nimeni nu poate ieși dintr-un spațiu limitat dacă nu își termină cu succes toate ciclurile de evoluție. Dacă vă intuiți stadiul planetar, opriți timpul și mergeți voi prin timp, adică respingeți tot ceea ce vă este străin și găsiți un iluminat care să vă ghideze spre prima fază de conștiință. Pentru a porni cu adevărat într-o călătorie spirituală trebuie să ajungeți la faza cînd ați înțeles că acolo unde sînteți acum ați învățat tot ce se putea învăța. Deci, oglinda făcută de om a adus ființa umană în iluzie, făcînd din ea realitate. Aflîndu-se, din cauza ignoranței, în această nișă energetică, oamenii nu au posibilitatea să se folosească de informațiile stocate în memoria Cosmosului. Fiecare suflet poate ieși cu ușurință din această capcană, iar invitația de a merge mai departe nu va întîrzia. Dar, cu părere de rău, eliberîndu-se temporar, se va întoarce înapoi în haos fiindcă încearcă să implanteze acolo unde a fost invitat aberațiile învățate în Iluzie.

Alexandru Ștefan