Trăim,
în același timp, între două lumi paralele – una care se ocupă de zidirea
sufletului și alta, care este lumea științifică și folosește numai rațiunea,
neluînd niciodată în calcul conștiința. Conform legii, aceste lumi sînt
separate, fiecare merge pe drumul său și se intersectează doar cînd au interese
comune. În ultima vreme, observ că tot mai mulți savanți ies la rampă pentru a
ne transmite că, după calculele lor, nu există Dumnezeu. Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat,
în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Cum vedeți voi legătura dintre om
și Creator?
Concepția
primordială a Creatorului a rămas aceeași – Dumnezeu s-a făcut om pentru ca
omul să devină Dumnezeu. Civlizațiile mai avansate cunosc traiectoria și drumul
Creatorului. La început, s-a trezit ca să se descopere pe sine însuși,
conștientizînd că El reprezintă Lumina, Viața și Puterea Cuvîntului. În profunzime,
Dumnezeu este conștiința întregului Univers, El nu se amestecă în viața de
toate zilele ale lumilor ce trăiesc în dimnesiunile Universului. El a pus la
baza întregului Univers legile care sînt strict respectate de către Voința Sa. Totul,
în percepția voastră, este o matematică bine orînduită, care reprezintă ordinea
în dimensiunile superioare. Voi calculați matematica după legile ritmului adică
după bătaia inimii dar, pînă la bătaia inimii, au mai existat niște calcule. Deci,
într-un fel sau altul, acești savanți au dreptate cînd spun că nu-l pot
descoperi pe Dumnezeu căci lor nu le ajung cunoștințele. Pentru ca
matematicienii și fizicienii voștri să înțeleagă ce dorim noi să le comunicăm
trebuie să știe că, pentru descoperirea iraționalului, se folosesc altfel de
calcule. Așa cum o orchestră are mai multe trepte de gesturi pregătitoare
înainte de-a începe un concert, la fel și în matematică există o serie de
măsuri subtile ce vor fi descoperite treptat dacă lumile voastre vor lua în
calcul faptul că baza întregului este conștiința. Toate descoperirile savanților
voștri sînt limitate fiindcă nu sînt legate de irațional. După fiecare
descoperire, omul se crede un mic Dumnezeu în lumea sa dar, în realitate, el
rămîne în același țarc. Aceste lumi s-au separat în stat, ignorînd în
totalitate conștiința și voia lui Dumnezeu ca fiecare om să facă ce vrea și
tocmai aceasta este cea mai mare problemă a omenirii. Astfel de declarații fac
oamenii care ajung într-un punct mort, fiind disperați de lanțul karmic ce-i
urmărește dintr-o viață în alta. Fiecare dimensiune are scara ei și, fără
cunoștințe, nu puteți pătrunde în alte dimensiuni. Oamenii de știință care
încearcă să intre în contact cu conștiința trebuie să cunoască faptul că
gîndurile legate de mental dispar. Încercați să faceți un pod între mental și
conștiință și atunci, prin antrenament, gîndurile și trăirile voastre vor fi
prezente. Treptat, prin acest exercițiu, se liniștesc energiile corpului care
funcționează din inerție. Aceste îndrumări trebuie să le dea oamenii care se
ocupă de zidirea sufletului dar, după cum se observă, nici ei nu le cunosc. Conștiința
poate fi prezentă și activă numai în timpul meditației sau în starea de veghe. Doar
în asemenea situații poate fi preluat controlul asupra mentalului și, liniștind
energia vitală, conștiința furnizează informații fără restricții
subconștientului. Problema oamenilor de știință este că ei cad între starea de
somn și cea de veghe, controlînd totul cu rațiunea și, din această cauză, nu
dorm nopți și chiar ani la rînd și ajung să susțină că Dumnezeu nu există.
Alexandru
Ștefan