Clopotarul dacilor 234




Trăim, în același timp, între două lumi paralele – una care se ocupă de zidirea sufletului și alta, care este lumea științifică și folosește numai rațiunea, neluînd niciodată în calcul conștiința. Conform legii, aceste lumi sînt separate, fiecare merge pe drumul său și se intersectează doar cînd au interese comune. În ultima vreme, observ că tot mai mulți savanți ies la rampă pentru a ne transmite că, după calculele lor, nu există Dumnezeu. Cu  aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
Cum vedeți voi legătura dintre om și Creator?
Concepția primordială a Creatorului a rămas aceeași – Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să devină Dumnezeu. Civlizațiile mai avansate cunosc traiectoria și drumul Creatorului. La început, s-a trezit ca să se descopere pe sine însuși, conștientizînd că El reprezintă Lumina, Viața și Puterea Cuvîntului. În profunzime, Dumnezeu este conștiința întregului Univers, El nu se amestecă în viața de toate zilele ale lumilor ce trăiesc în dimnesiunile Universului. El a pus la baza întregului Univers legile care sînt strict respectate de către Voința Sa. Totul, în percepția voastră, este o matematică bine orînduită, care reprezintă ordinea în dimensiunile superioare. Voi calculați matematica după legile ritmului adică după bătaia inimii dar, pînă la bătaia inimii, au mai existat niște calcule. Deci, într-un fel sau altul, acești savanți au dreptate cînd spun că nu-l pot descoperi pe Dumnezeu căci lor nu le ajung cunoștințele. Pentru ca matematicienii și fizicienii voștri să înțeleagă ce dorim noi să le comunicăm trebuie să știe că, pentru descoperirea iraționalului, se folosesc altfel de calcule. Așa cum o orchestră are mai multe trepte de gesturi pregătitoare înainte de-a începe un concert, la fel și în matematică există o serie de măsuri subtile ce vor fi descoperite treptat dacă lumile voastre vor lua în calcul faptul că baza întregului este conștiința. Toate descoperirile savanților voștri sînt limitate fiindcă nu sînt legate de irațional. După fiecare descoperire, omul se crede un mic Dumnezeu în lumea sa dar, în realitate, el rămîne în același țarc. Aceste lumi s-au separat în stat, ignorînd în totalitate conștiința și voia lui Dumnezeu ca fiecare om să facă ce vrea și tocmai aceasta este cea mai mare problemă a omenirii. Astfel de declarații fac oamenii care ajung într-un punct mort, fiind disperați de lanțul karmic ce-i urmărește dintr-o viață în alta. Fiecare dimensiune are scara ei și, fără cunoștințe, nu puteți pătrunde în alte dimensiuni. Oamenii de știință care încearcă să intre în contact cu conștiința trebuie să cunoască faptul că gîndurile legate de mental dispar. Încercați să faceți un pod între mental și conștiință și atunci, prin antrenament, gîndurile și trăirile voastre vor fi prezente. Treptat, prin acest exercițiu, se liniștesc energiile corpului care funcționează din inerție. Aceste îndrumări trebuie să le dea oamenii care se ocupă de zidirea sufletului dar, după cum se observă, nici ei nu le cunosc. Conștiința poate fi prezentă și activă numai în timpul meditației sau în starea de veghe. Doar în asemenea situații poate fi preluat controlul asupra mentalului și, liniștind energia vitală, conștiința furnizează informații fără restricții subconștientului. Problema oamenilor de știință este că ei cad între starea de somn și cea de veghe, controlînd totul cu rațiunea și, din această cauză, nu dorm nopți și chiar ani la rînd și ajung să susțină că Dumnezeu nu există.

Alexandru Ștefan