Clopotarul dacilor 228

         În învățăturile lui Zalmoxe se află un pas spre desăvîrșire, iar acest pas se numește eu sînt sau mi se pare că sînt eu. Meditînd asupra acestui aspect am ajuns la concluzia că, înainte de toate,  a fost Lumina. Atunci cînd întunericul a vrut să se contopească cu Lumina, eu sînt a fost martor cînd Lumina s-a îndepărtat de întuneric.
Oare de ce Lumina nu a vrut să trăiască împreună cu întunericul? Cu aceste întrebări și frămîntări m-am adresat, în meditația mea, prietenilor din Civilizația Vodă.
         Majoritatea iluminaților de pe Pămînt confirmă faptul că, în viziunile lor, Divinitatea li s-a arătat sub formă de lumină. Cum toate culorile se regăsesc în culoarea albă, la fel și tainele întregului Cosmos se ascund în Lumină. Întunericul este doar o formă, ce reprezintă materialul primordial încă neprelucrat. Pentru a vorbi despre Lumină trebuie să învățați – într-o primă fază – să o priviți. Lumina are cea mai mare viteză de deplasare și este imposibil de egalat și de controlat. Curcubeul este o scrisoare a Cosmosului către civilizația umană și, prin intermediul culorilor sale, puteți comunica cu alte dimensiuni. Fiecare ființă umană are o culoare predominantă în aura sa, iar gîndul bine formulat se emite de către culoarea ce vă reprezintă. Comunicarea începe din momentul cînd intuiți care dintre culorile curcubeului vă este poștaș. Contactul cu Lumina se face în funcție de nivelul vostru spiritual, este importantă starea interioară care emană, prin ochi, vibrațiile ce vă reprezintă.
         Cei care văd aura omului pot vedea și gîndurile ancorate în aura persoanei respective. Cine intră în contact cu Lumina nu se mai desparte de ea și are puterea să separe gîndurile negative de cele pozitive. În fiecare dimensiune, Lumina este diferită. Voi nu ne puteți vedea cu ochii voștri. Avioanele și navele noastre sînt invizibile pentru ochiul vostru. Cercetați mai adînc Lumina, care este prima scară către alte dimensiuni.
         De unde aveți atîtea informații despre Lumină?
Voi, în instituțiile voastre, ar trebui să studiați pauzele dintre Lumină și întuneric, dintre somn și vis...și multe altele. La noi, Lumina este baza tuturor științelor și, cînd se va întîmpla acest lucru și pe Pămînt, vor dispărea multe hotare dintre voi și Univers. Doar în întuneric clocesc greșelile ce se transformă în ură. Pentru a vă putea ridica și a sta în fața Luminii trebuie să îndreptați aceste greșeli. Voi trăiți într-o cochilie aflată între Lumină și întuneric, iar suferința și frigul vin numai din cauza nedesăvîrșirii voastre. Moartea există doar în dimensiunea voastră și ea nu ne privește pe noi ci ascultă doar de puterea căreia i se supune. Diferența dintre Lumină și întuneric este că desăvîrșirea îi aduce sufletului mai multă Lumină pentru a-i lumina calea, iar nedesăvîrșirea – mai mult întuneric ca să-l oprească din drum.
Sufletele care își cunosc misiunea ce o au pe Pămînt muncesc pentru ca visul lor să se împlinească. Doar într-o inimă curată se poate aprinde flacăra  pură, iar în inima rea zac gîndurile necurate ce-l mențin pe om în haos.

Alexandru Ștefan