Omul
privește și înțelege Universul în care trăim în funcție de ceea ce este el
însuși. Un fricos va privi și stîlpul casei ca pe un hoț care a venit noaptea să-l
fure, iar o fată îndrăgostită își va vedea iubitul peste tot. Sufletul va
triumfa asupra materiei numai cînd instinctele animalice ale corpului fizic vor
fi controlate în totalitate. Ignoranța ne întunecă interiorul într-o asemenea
măsură încît nici soarele de pe cer nu-l mai vedem. Ne amăgim și furăm de la
propriul popor pentru ca, în final, o mînă de oameni rătăciți să ne conducă. Dacă
tolerăm asemenea atitudini și fapte înseamnă că în fiecare dintre noi există o
emanație a acestor oameni.
La
Chișinău se fură miliarde de euro, iar oamenii nu conștientizează că devin
complicii hoților atunci cînd acceptă, în campaniile electorale, să-și vîndă
votul pentru o sticlă de ulei. În această energie de oameni ieftini trăim și ne
educăm copiii, fără să înțelegem că devenim niște lipitori pe spatele
poporului.
Am
pățit asemenea omului care căuta chibrituri noaptea, prin sat, pentru a-și
aprinde focul în sobă și nu-și dădea seama că avea opaițul aprins în mînă. Ne-au
atras într-o gaură neagră, unde nu se mai caută Adevărul și nici dorința de a-l
găsi nu mai există.
Pildă:
Un om care căuta înțelepciunea a ajuns la un iluminat. Acesta i-a spus să
stea o zi întreagă în ploaie. După ce s-a udat bine, l-a întrebat pe învățător
ce mai are de făcut pentru a deveni înțelept. Acesta i-a spus că nu trebuie să
mai facă nimic și a vrut să știe ce gînd l-a urmărit cînd stătea în ploaie. Răspunsul
a fost: mă sufoca gîndul că stau în
ploaie ca un prost și toată lumea mă vede. Bucuros, învățătorul l-a
îmbrățișat și i-a spus: ai făcut cea mai
mare descoperire din viața ta – că ești prost. Din acest moment, nu te mai
îndoi că vei găsi înțelepciunea.
După
ce am devenit un popor creștin, am descoperit că sîntem cu toții nefericiți.
Pildă:
S-au
adunat străbunii și au trimis un sol la Dumnezeu pentru a ni se da o altă cruce
și a ne schimba destinul. A intrat moș Ion în Împărăția Divină și a fost
îndemnat să-și aleagă o altă cruce ca să avem cu toții un destin mai bun. Acolo
erau diverse cruci și nu știa pe care să o aleagă. A căutat un timp și a ales
crucea cea mai ușoară. Împăcat că și-a ales o cruce pe care să o poată duce, el
a zis: Doamne, pe asta o vreau. Răspunsul
Creatorului a venit imediat: dar, aceasta este crucea pe care ați mai avut-o,
restul sînt grele pentru voi.
Alexandru
Ștefan