Întreaga
viață trăim neîmpliniți că nu găsim fericirea. Oare nu ar fi mai bine să trăim,
pur și simplu, fericiți, fără să mai căutăm fericirea? Străbunii erau
îngrijorați de căderea spirituală a sufletului deoarece bogățiile materiale
oricum se pierd odată cu trecerea corpului fizic în neființă. Căutînd o
schimbare, interiorul ne îndeamnă spre înalte idealuri și totul pare perfect,
la momentul și timpul potrivit. Dar, din păcate, odată cu trecerea timpului,
descoperim că reforma mult așteptată este, de fapt, o frînă pentru evoluția
societății în care trăim.
Poate
că mulți se întreabă de ce un om care ajunge la cîrma statului se schimbă
brusc...părerea mea este că oamenii politici ar trebui să termine o școală a
bunelor maniere, să cunoască etica și, devenind persoane publice, să
conștientizeze faptul că sînt puncte de reper pentru multă lume. Nu mic este
numărul baieților din Constanța care au visat să devină...primarul Radu Mazăre
și nu puține fete și-au dorit să-i semene Elenei Udrea. Nimeni nu se gîndește
la acești oameni, care rămîn afectați și dezamăgiți, poate pentru întreaga
viață.
Oamenii
ce reprezintă Puterea trăiesc separat de oamenii simpli, există două universuri
învelite în tăcere. Paradoxul este că atunci cînd oamenii simpli pătrund în
universul celorlalți descoperă că aceștia sînt doar niște oameni slabi, care se
ascund într-o lume de carton.
Nu
sînt împotriva faptului ca oamenii să trăiască bine căci, în adîncul sufletului,
fiecare dintre noi își dorește acest lucru, dar în nici un caz, din furt și
minciună. Miezul societății este preocupat mai mult de modă decît de istoria
neamului.
Oare
ce este mai important: să trăiești o viață decentă sau să ai un nume/renume
asemenea unui balon de săpun și care dispare la fel ca acesta? Ce este mai
important pentru tine – viața sau bogăția? Ce este mai greu în viață – să cîștigi
sau să pierzi? Trebuie să cunoști măsura în tot și toate și atunci nu o să-ți
mai fie rușine pentru viața ta. Acumularea bogăției peste măsură te va aduce în
pragul sărăciei. Trebuie să știi cînd să te oprești ca să treci de cele mai
mari obstacole. Cel mai corect ar fi să ne cunoaștem mai mult cu sufletul și
atunci viața va deveni o poveste. Nu judeca pe acel ce suferă astăzi din cauza
greșelilor căci poți greși și tu mîine și la fel vor proceda alții cu tine.
Dacă
ființa umană va merge prin timp ca o frunză bătută de vînt nu va găsi un
adăpost pentru popasul sufletului său. Dacă pășești cu adevărat pe calea zidită
cu propriile tale mîini visul tău va deveni o realitate, gîndul și fapta te vor
aduce în locul pe care ți l-ai dorit întotdeauna.
Alexandru
Ștefan
